Unei prietene

Draga mea,
Cel mai mult si mai mult mi-a placut acolo unde spuneai:

"mi-as dori sa am mai multi prieteni si sa petrec mai mult timp relaxandu-ma"

ei, si nu numai! dar mi-a placut - nu atat pt continut, care e mai degraba trist, cat pt cat de frumos ai stiut sa le spui pe toate dintr-o suflare! Efectiv, cred ca mi-am facut o imagine de ansamblu. Vietisoara ta se desfasoara intre obligatii multe si placeri putine. Stii ceva? Ar trebui sa imparti o hartie in doua, pe lung (poti s-o indoiesti la mijloc) si sa scrii toate supararile tale de-o parte iar bucuriile in partea cealalta. Si sa vezi daca nu cumva poti face ceva ca sa ingrasi coloana a doua. Oh, vorbesc 'locuri comune', imi dau seama. Ce? parca tu nu te gandesti la toate si le rasucesti pe toate partile? Pai ce faci pe cand mergi/te intorci de la munca? Cred ca iti zbarnaie capul de atatea ganduri! Este?
Ha! pai daca este asa, atunci sa stii ca am o idee! in masina, nu te mai gandi la nimic, fa vid si pune-ti o muzica pe care s-o poti canta si tu, acolo, singurica, tare-tare!
macar asa, ai ajunge acasa fresh, caci nu numai ca ti-ai fi odihnit neuronii care dor, dar ti-ai fi oxigenat si creierul! Ce zici?
Si, uite, mai am o idee buna! Vad (nu e prima oara, sigur!) ca scrii frumos, deci ai puterea sa exprimi ce ti-ar place sa ti se intample - ce-ar fi, in linistea serii, sau cand ai tu un pic de timp liber, sa scrii, sa scrii asa cum ai scrie o carte (uau! si toata lumea s-ar mira, invidioasa sau bucuroasa, ca tu scrii o carte!!!) si in cartea aceea sa se intample ce ai vrea tu sa ti se intample tie. Nici nu ar fi nevoie sa fie un roman. Ar putea fi doar niste tablouri, niste "momente si schitze". M?

satul Bilin, din Palestina

Azi, am gasit in ziarul Metro un articol care ma bucurat foarte tare.
I-am povestit despre el lui Doru, care m-a uimit: in loc sa se bucure, chiar s-a enervat!
- Ah, sigur, din articolul asta trebuie sa reiasa cat de democratic este statul Israel! Si apoi, cu obida: Mare chestie - satul Bilin - fata de toate problemele trecute, prezente si viitoare ale Palestinei!
Inteleg de ce a reactionat asa. De fapt, eu, atunci cand m-am bucurat, am ales intre a reactiona ca el (si eu sunt scarbita, de atata vreme) sau a spera ca hotararea aceasta va marca o schimbare in relatiile dintre izraelieni si palestinieni. Naiba stie...!
... A! am reusit sa incarc poza, o juma' de ora mai tarziu. Trebuie ca a fost o coincidenta. Totusi (au cas où), am sa las aici rezumatul.
In mod bizar (asta ar fi culmea!!!) nu reusesc sa incarc poza cu articolul, asa ca am sa copiez aici rezumatul articolului:
"La Cour Suprême Israélienne a accordé hier une victoire symbolique aux Palestiniens. Elle a ordoné au Gouvernement d'Ehoud Olmert de revoir le parcours de la barrière de séparation avec la Cisjordanie, afin qu'elle contourne un village palestinien, symbole de l'opposition à ce mur."
------------------------------------------------------------------
A! am reusit sa incarc poza, o juma' de ora mai tarziu. Trebuie ca a fost o coincidenta. Totusi (au cas où), am sa las aici rezumatul.

Sa citesc o carte scrisa de o prostituata desteapta

Intotdeauna mi-am dorit sa apuc sa stau de vorba, pe indelete cu - sau sa citesc o carte scrisa de o prostituata desteapta si cu darul vorbirii, care sa fii sesizat mii si mii de aspecte ale vietii pe care nu le poti sesiza decat din unghiul acela precis si unic! Dar, cel putin deocamdata, n-a fost sa fie... Intre timp, de cate ori merg prin cartierul cu prostituate de la Bruxelles (rar), sunt asaltata de senzatii puternice, printre care: cele de fascinatie (fata de necunoscut), de rusine (fata de poza lor atat de explicita si de privirile avide ale celorlalti), de revolta (pt ipocrizia/prostia/rautatea celor ce tin ocupatia aceasta la marginea legalitatii)...

in 2005, chiar nu am lasat nici o urma scrisa...?

Chiar nimic nu mi s-a intamplat in anul 2005?
Imi amintesc ca anul acela ma hotarasem sa plec spre Compostelle, in mai 2006. Lucru care nu s-a mai intamplat, din cauza de durere la montul, la genunchiul si la soldul de la piciorul stang. In afara de mont, cred ca celelalte mi se trag de cand am avut genunchiul rupt, prin 93-94.
Nu-mi amintesc de nimic altceva.

Am visat-o pe mama

(Recuperate: de prin caiete, agende, jurnale)
Azi-noapte, am visat-o pe mama:
Locuiam cu totii in Romania, ceea ce parea sa fie absolut normal, adica vreau sa spun prin asta ca nu aveam in trecutul nostru vreo sedere in alta parte decat acolo.
Mama urma sa vina cu avionul, nu stiu de unde.
Ma uitam pe internet sa aflu ora de aterizare a avionului.
Si apoi, locul de intalnire: intr-o adevarata piata, cu tarabe si negustori si cu tot felul de culori si forme. Ne-am intalnit si mamaera foarte bine, vesela si pe picioarele ei. In vis, aveam amintirea faptului ca mama, in ultimii ei ani de viata, nu mai putea sa mearga. Astfel incat, vazand-o acum, aveam o imensa bucurie s-o vad bine si pe picioarele ei!
Am oftat.