mercredi 14 décembre 2011

Le solstice d'hiver est à moins de 10 jours

Ciel jaunâtre, pluie acide aux gouttes acérées et vent hurlant bas...
Et les branches du boulot qui frappent à la fenêtre, inlassablement, comme pour me dire: "nous sommes là-ààààh...! ouvre-eeeh...! sinon, toutes nos feuilles sont perdues!" Chaque année, il y a, comme ça, une nuit et un jour quand le vent arrache les dernières feuilles des arbres. Les plus tristes 24 heures de l'année. Heureusement, le solstice d'hiver est à moins de 10 jours! Courage!
J'entends quelqu'un rire, au loin.

jurnal de pe frontul foamei - 2

Dumnezeule, am in sertar gaufrele alea de Liège si sunt ametita de pofta sa mananc una!!!
Rezist!
Asta e din cauza ca ieri am mancat mai mult decat in celelalte zile ale saptamanii trecute si stomacul meu s-a obraznicit iar!
Ah! ah! mai am putin si plang de pofta. In orice caz, am un nod in gat.
Dar rezist!

mercredi 7 décembre 2011

Toamna trecuta ne-au cumparat niste japonezi

(un peu plus bas, en français)

Toamna trecuta, firma la care lucrez a fost cumparata de o mare firma japoneza:
"suntem" din ce in ce mai mari si mai multi; imi place din ce in ce mai putin... as vrea sa lucrez undeva unde sa ma cunosc cu toata lumea,sa stiu de ce este capabil fiecare, iar ei sa stie ce pot face eu, sa ne spunem pe nume, sa nu mai folosim abrevieri pt diferitele chestii pe care le avem de facut, samd...


L'automne dernier, l'entreprise où je travaille a été rachetée par une grande entreprise japonaise: "nous sommes" de plus en plus grands et de plus en plus nombreux; j'aime de moins en moins travailler ici...  J'aimerais travailler dans une société où je connaitrais tout le monde, où je saurais ce dont chacun est capable et où tout le monde saurait ce dont moi je suis capable. Un endroit ou l'on pourrait s'appeler par son nom (ici, on le peut aussi, sauf qu'en étant tellement nombreux, on ne se connait pas), où l'on n'utiliserait pas des abréviations pour dire les différentes choses que nous avons à faire, etc.

vendredi 25 novembre 2011

Jurnal de pe frontul foamei - 1

Asadar, am avut 2 zile extra, in care reuseam – fara sa fac un effort infernal – sa mananc doar 1 data pe zi, la pranz: o supa calda si un bol de cruditati (morcovi, varza, fasole verde, castraveti) + 1 mic ou fiert + 1 lingura de ulei de masline + 1 lingura de otzet.
Ei bine, ieri seara, ajungand in intarziere la gara, in drum spre casa si avand o mare ghiortzãialã de foame in burta (de fapt, ASTA e elemental nou, in rapport cu primele 2 zile) eram gata-gata sa cedez si sa-mi cumpar niste biscuiti bio pe care-i stiu eu... Dar am fugit spre trenul urmator si am lasat naibii biscuitii!
Acasa, Doru parca il avea pe dracu' in el, ma tot imbia cu fructul ala galben exotic, nu stiu cum ii zice – seamana un pic cu marul la consistenta, forma si dimensiuni si nu mai stiu cu ce...
Dar am rezistat eroic. Am baut ceai de urzici si ceai verde.
Partea nasoala e ca si acum mi-e parca mai foame decat zilele trecute. Ma cam ustura in gat de atata inghitzit in gol.
Oh, si, diseara, vin G&G la noi, dar nu vreau sa ma dau eroina ca eu fac cura de slabire, drept pt care, vom manca cu totii. Si as fi vrut, atunci, sa nu mananc la pranz... Intr-o ora, ar trebui sa merg la masa. Oare voi reusi sa rezist foamei asteia?
...dar am slabit deja! Nu m-am pus pe cantar – o voi face abia dupa o saptamana de regim. Dar simt la pantaloni. :-)
Hai, curaj!

Dans la série "les mots qui me manquent": "Hé!"

On traduit en roumain le "hé!" français par "hei!".
Je trouve que le "hei!" roumain est plus joyeux, plus chaud, plus amical et il couvre plus de sens que le "hé!" français. J'hésite toujours avant d'utiliser ce dernier. Et j'ai raison d'hésiter, voilà pourquoi:

Hé !
Définition de l'Académie française (éd. 1986)
XI e siècle, e. Onomatopée. Employé seul ou utilisé pour former des locutions interjectives.
1. Fam. Sert à attirer l'attention, à interpeller. Hé ! l'ami.
2. Pour exprimer l'étonnement, la pitié, le regret, etc. Hé ! qu'allez-vous faire ? Hé ! vous voilà ? En combinaison avec quoi, avec oui. Hé quoi ! vous n'êtes pas encore parti ? Hé oui ! voilà ce qui s'est passé. Loc. vieillie. Hé bien ! (on utilise aujourd'hui Eh bien ! voir ). Fam. Répété, pour marquer une sorte d'adhésion gourmande, de complicité, parfois railleuse ou ironique. Hé, hé, je ne dis pas non.
http://www.ptidico.com/definition/h%C3%A9-!.htm

Hei!
Definitie luata de pe dexonline.ro
HEI interj. 1. Exclamație care exprimă o chemare sau prin care se atrage cuiva atenția. 2. Exclamație care exprimă: voie bună, satisfacție, plăcere, admirație, nerăbdare, rezervă, contrarietate, surprindere, regret etc. ♦ (Adesea repetat) Exclamație care lasă să se înțeleagă că lucrurile sunt mult mai complicate decât par sau decât le crede cineva. [Var.: he, hehé interj.] – Onomatopee.
Sursa: DEX '98 Adăugată de gall
http://dexonline.ro/definitie/hei
Traduction
1. Exclamation exprimant un appel ou à l'aide de laquelle on attire l'attention de quelqu'un. 2. Exclamation exprimant: la joie, la satisfaction, le plaisir, l'admiration, l'impatience, la réserve, la contrariété, la surprise, le regret, etc. ♦ (Souvent répétés) Exclamation qui  laisse comprendre que les choses sont plus compliquées qu'ils ont l'air ou plus compliquées que quelqu'un pense.

...et en anglais (grâce à J.)
hey  (h)
interj.
Used to attract attention or to express surprise, appreciation, wonder, or pleasure.
Regional Note: Traditionally, hey was just an exclamation. Sometimes it expressed delight, sometimes a warning. Nowadays we find it used for emphasis as well, especially in the expression but hey. It is also a greeting. It is a short, colloquial version of How are you? and thus close kin to the informal salutation hi, which it seems to be replacing in many situations. Until recently, this greeting had a distinctly Southern flavor. The national survey conducted in the 1960s by the Dictionary of American Regional English found hey as a greeting restricted chiefly to Arkansas, Louisiana, Mississippi, Florida, Georgia, and the Carolinas. The friendly hey has since spread throughout the United States.

Din seria "cuvintele care-mi lipsesc": Hei!

"Hei!"-ul romanesc este mai vesel, mai cald, mai prietenesc si acopera mai multe sensuri decat "hé!"-ul francez. Ezit intotdeauna inaite de a-l utiliza pe acesta din urma. Si am dreptate sa ezit, iata de ce:

Hé !
Définition de l'Académie française (éd. 1986)
XI e siècle, e. Onomatopée. Employé seul ou utilisé pour former des locutions interjectives.
1. Fam. Sert à attirer l'attention, à interpeller. Hé ! l'ami.
2. Pour exprimer l'étonnement, la pitié, le regret, etc. Hé ! qu'allez-vous faire ? Hé ! vous voilà ? En combinaison avec quoi, avec oui. Hé quoi ! vous n'êtes pas encore parti ? Hé oui ! voilà ce qui s'est passé. Loc. vieillie. Hé bien ! (on utilise aujourd'hui Eh bien ! voir ). Fam. Répété, pour marquer une sorte d'adhésion gourmande, de complicité, parfois railleuse ou ironique. Hé, hé, je ne dis pas non.
http://www.ptidico.com/definition/h%C3%A9-!.htm
Traducere:
1. Fam. Serveste la atragerea atentiei, la strigarea cuiva. Hei! amice.
2. Pentru a exprima mirarea, mila, regretul, etc.(*) Hei! ce o sa faceti? Hei! iata-va? En combinatie cu 'ce', cu 'da'. Hei ce! n-ati plecat inca? Hei da! iata ce s-a intamplat. Loc. invechita Hei bine! (azi, se utilizeaza "Eh bine!...). Fam. Repetat, pentru a marca un fel de adeziune gurmanda, de complicitate, uneori glumeata sau ironica. Hei, hei, nu spun nu.

- - - - - - - - -
(*) hm, ce chestie, in franceza, spre deosebire de romaneste, "etc." este intotdeauna precedat de virgula, desi nu ar trebui, dat fiind faptul ca "etc." inseamna "et caetera" (in latina: "si celelalte lucruri" sau cum am spune noi azi, pe romaneste, "si altele'), deci in "etc." numai "caetera" este abreviat. "Et" inseamna "si". Si nu punem virgula inaintea lui "si". Cel putin nu intr-o enumerare.

Hei!
Definitie luata de pe dexonline.ro
HEI interj. 1. Exclamație care exprimă o chemare sau prin care se atrage cuiva atenția. 2. Exclamație care exprimă: voie bună, satisfacție, plăcere, admirație, nerăbdare, rezervă, contrarietate, surprindere, regret etc. ♦ (Adesea repetat) Exclamație care lasă să se înțeleagă că lucrurile sunt mult mai complicate decât par sau decât le crede cineva. [Var.: he, hehé interj.] – Onomatopee.
Sursa: DEX '98 Adăugată de gall
http://dexonline.ro/definitie/hei

...si in engleza (gratie lui J.):
hey  (h)
interj.
Used to attract attention or to express surprise, appreciation, wonder, or pleasure.
Regional Note: Traditionally, hey was just an exclamation. Sometimes it expressed delight, sometimes a warning. Nowadays we find it used for emphasis as well, especially in the expression but hey. It is also a greeting. It is a short, colloquial version of How are you? and thus close kin to the informal salutation hi, which it seems to be replacing in many situations. Until recently, this greeting had a distinctly Southern flavor. The national survey conducted in the 1960s by the Dictionary of American Regional English found hey as a greeting restricted chiefly to Arkansas, Louisiana, Mississippi, Florida, Georgia, and the Carolinas. The friendly hey has since spread throughout the United States.

jeudi 24 novembre 2011

jurnal de pe frontul foamei - 0

Miercuri, 23/11/2011
Ieri m-am hotarat sa slabesc. Astfel, voi avea mai putine probleme cu platfusul meu (ma dor picioarele), imi voi pierde mai putin suflul si voi fi mai multumita de mine.
Mai intai, m-am gandit sa nu mai mananc nimic seara. Ieri am fost curajoasa si, de la 14:30 pana la 00:30 (in loc sa ma culc mai devreme, ce fraiera!) n-am mancat nimic. Nici dupa aceea, pt ca m-am culcat. In mod bizar, nu mi-era foame.
Dimineata, la trezire, credeam ca o sa mananc crud frigiderul, dar, surpriza – tot nu-mi era foame. Ce inseamna asta, dom'ne! Cum spunea mama: "totul se petrece in capul omului", chiar asa!
Am plecat la munca, si am avut o problema cu tramvaiul, de fapt cu toate tramvaiele care ar fi trebuit sa ruleze in sensul serviciului meu: adica nu era nici un tramvai in sensul in care-mi trebuia mie. Tot asteptand ca proasta in statie, ce mi-am zis eu: "eh, cand o sa ajung la servici, ce-ar fi – ca recompensa ca am stat aici in frig si ploaie – ce-ar fi, deci, sa-mi administrez un croissant si o cafea calda? Asa ca, am intrat la Delhaize-ul din statie si, mai rau! mi-am cumparat un pachet cu patru gaufres de Liège !!! sa fie,sa existe, cica! Dar, cand am ajuns la munca, tot nu-mi era suficient de foame incat sa stric frumusetea de efort din ajun (hm, acelasi mecanism psihic ca si atunci cand m-am lasat de fumat). Asa ca, am pus pachetul nedesfacut de gofre in sertar si mi-am spus: "dar ce-ar fi sa mananc doar o data pe zi?" La pranz. O supa calda si un castronas de cruditati, cu o lingura de ulei de masline si cu otet. Voilà!
La naiba, m-am cantarit aseara si am 68 de kile!!! Mai pun un kil si fac cat aveam la sfarsitul sarcinii cu Sol! Nu! Trebuie sa slabesc MACAR 13 kile!
In legatura cu suflul, am de gand ca, peste vreo saptamana, sa reiau treptat (10' – 15' – 20' samd, pe zi) bicicleta aia eliptica de apartament, pe care a facut-o Doru cuier.

mercredi 23 novembre 2011

De l'éducation

Oh, un petit film que Sol m'a envoyé - une critique du système d'enseignement et d'éducation - trrrrrrrrès intéressant!
... j'ai failli me perdre dans des considérations et appréciations, mais le meilleur à faire c'est de (re-)voir le film.
En anglais: Changing Education Paradigms
http://www.youtube.com/watch?v=zDZFcDGpL4U&feature=player_embedded
Et en français: DU PARADIGME DE L'EDUCATION
http://www.youtube.com/watch?v=e1LRrVYb8IE
Mais qui sont ces RSA Animate? A! non, c'est RSA tout court d'abord = Royal Society of Arts; et puis RSA Animate.
Je crois que j'ai pas mal à apprendre de leurs petits films.
Je vais, de ce pas, chercher "RSA Animate" sur You Tube.
Merci Sol!

Despre educatie

Phiiii, un filmulet pe care mi l-a trimis Sol - o critica a sistemului de invatamant si educatie  - fffff interesant!
...oh, eram gata-gata sa ma pierd in consideratii si aprecieri, dar cel mai bun lucru de facut este sa (re-)vedem filmul.
In engleza:Changing Education Paradigms
http://www.youtube.com/watch?v=zDZFcDGpL4U&feature=player_embedded
Si in franceza: DU PARADIGME DE L'EDUCATION
http://www.youtube.com/watch?v=e1LRrVYb8IE
Dar cine sunt RSA Animate? A! nu, sunt mai intai RSA  = Royal Society of Arts; si abia apoi RSA Animate.
Cred ca am multe de invatat din filmuletele lor.
Merg si dau clic pe "RSA Animate" pe You Tube.
Multumesc, Sol!

bancurile de vineri

Oh, Andreea, sunt excelente! Mai mult am ras, dar la unele am picat tare pe ganduri. Uite, de pilda la asta:
-Viaţa se compune din zilele pe care le ţii minte, nu din zilele care au trecut.
Multumesc, esti o scumpa!
Seara buna!
vio

2011/11/22 Andreea

El alerga dupa orice fusta. Si totul ar fi fost ok, daca nu se intampla in Scotia.

Vreau sa merg la spovedanie. In 40 de ani am adunat atatea pacate... Of, ce amintiri placute!

Savantii au descoperit, in sfarsit, ce vrea femeia. Dar aceasta s-a razgandit...

Orice corp omenesc asezat pe WC face sa sune soneria de la intrare.

- Draga mea, trebuie sa-ti marturisesc ceva...- Ce?
- Sunt casatorit.
- Pfff, ce m-ai speriat … Credeam ca BMW-ul nu e al tau

Nu poţi îngenunchea un popor deprins să se târâie.

Nu-i greu să ademeneşti soţia altuia. Greu e să i-o dai înapoi.

Prietenia care nu cunoaşte hotare se cheamă expansiune.

Oficierea căsătoriei este o formalitate absolut necesară pentru pronunţarea divorţului.

Al­coolism e atunci când nu vrei să bei, dar trebuie. (filiera ruseasca)

Bărbaţii şi femeile sunt de acord într-o singură privinţă: n-au încredere în femei.

Dacă munceşti din greu şi te remarci opt ore zilnic, ajungi şef şi munceşti şaisprezece ore.

Banii pentru salariile şi pensiile mari ajung întodeauna. Nu ajung banii pentru salariile şi pensiile mici.

În viaţă, e loc şi pentru eroism. Totul e să te ţii departe de el.

Omul care crede că dragostea poate fi cumpărată cu bani n-a avut niciodată câine în casă.

Avem un singur fel de a ne naşte şi milioane de feluri de a muri.

Oglinda este lucrul care o ajută pe femeie să întârzie.

Cei mai buni zece ani din viaţa unei femei sunt între 28 şi 30.

Computerele rezolvă toate problemele pe care nu le-am avea dacă n-ar exista computerele.

Fiecare om are dreptul să trăiască atât cât poate.

Ţara noastră a avut nevoie de când e ea de alt popor.

Furtul ideilor unei persoane e plagiat, iar al mai multor persoane, cercetare ştiinţifică.

Toţi ne naştem uzi, goi şi flămânzi. Şi acesta e doar începutul.

Copilăria grea nu se termină niciodată.

Un prieten adevărat nu poate fi cumpărat, dar poate fi vândut.

Cumpără deodată trei sticle de votcă şi n-o să te trimită nimeni după a doua.

Dacă n-ar pune întrebări, co­piii n-ar afla niciodată cât de puţin ştiu părinţii.

O ţigară scurtează viaţa cu o oră, o sticlă de votcă o scurtează cu trei, iar o zi de muncă o scurtează cu opt...

Viaţa se compune din zilele pe care le ţii minte, nu din zilele care au trecut.

De orice fel ţi-ar fi sănătatea, ea îţi ajun­ge până la sfârşitul vieţii.

Dacă vrei să ai o nevastă deş­teaptă, frumoasă şi bogată trebuie să te însori de trei ori.

Posibilităţile medicinii sunt nelimitate, limitate sunt doar posibilităţile pacienţilor.

Burta mare nu e de la bere, e pentru bere.

Femeia poate să-l facă repede milionar pe orice miliardar.

Între primul şi al doilea pahar, e destul timp ca să mai bei vreo şase.

Un semn rău de tot e când îţi taie calea o pisică neagră cu căldările goale.

Ignoranţa e de trei feluri: când nu ştii nimic, când ştii numai prostii şi când ştii ce nu trebuie.

Folosit sau iubit

2011/11/21 Andreea
Nu stiu voi, dar mie mi-au dat un pic lacrimile cand am citit aceste randuri…
Cat de adevarate le gasesc !!!! cat de tare ne-am pierdut in aceste vremuri…
Parca ma si vad tipand la Tiago fara sa ma uit, intr-adevar, ce a scris pe masina, pe mobila sau alt lucru pe care om fi dat cine stie cat de mult…
"În timp ce un om isi schimba roata la maşina nouă, baietelul lui de 4 ani a luat o piatra ascuţită si a inceput sa zgârie aripa maşinii.
Mânios, barbatul a luat mâna copilului şi l-a lovit peste ea de multe ori, fără să-şi dea seama ca avea în mână o cheie.
La spital, copilul si-a pierdut toate degetele din cauza numeroaselor fracturi. Când si-a văzut tatal...  copilul a intrebat cu ochii plini de durere: „Tati, imi vor creşte degetele la loc?”.
Barbatul a ramas impietrit de durere; s-a intors la masina si a lovit-o de mai multe ori. Devastat de propriile lui fapte... stand in fata masinii s-a uitat la zgarieturi; baietelul scrisese: „TATI, TE IUBESC”.
Mânia si Dragostea  nu au limite; alege-o pe cea din urma pentru a avea o viata minunata... Lucrurile sunt pentru a fi folosite, iar oamenii pentru a fi iubiti.
Dar problema lumii de astazi este ca oamenii sunt folositi si lucrurile sunt iubite... Haideti sa fim atenti si sa ne amintim:
Lucrurile sunt pentru a fi folosite, iar oamenii pentru a fi iubiti.
---Sfârsit---


Aoleu, ce sinistra povestire! Sper ca nu e adevarata! Bine, vorbesc prostii: nenumarate variante adevarate are povestirea aceasta, din pacate! Mai mult sau mai putin fizice. Ah, ah, ce prosti suntem! Foarte bine ai facut ca mi-ai trimis mesajul acesta: cumva, daca uit ca oamenii sunt buni de iubit iar lucrurile sunt facute pt a fi folosite - poate voi auzi un semnal de alarma in capul meu - caci sa stii ca si mie mi-au dat lacrimile citind randurile acestea! Hm, si inca imi mai dau...
Hai ca o sa fie bine! Sa ne gandim bine la povestirea asta si sa ne impunem sa ne gandim - de fiecare data cand obtinem un obiect, indiferent de pretul pe care il are - "este doar un obiect, deci poate fi inlocuit, pierdut, deteriorat..."
Noapte buna!

mardi 22 novembre 2011

...azi, am mai hotarat ceva: ...

...azi, am mai hotarat ceva: ...
Dar mai bine nu spun inca ce am hotarat, ca, daca nu reusesc sa ma tin de hotarare, o sa-mi fie rusine dupa aia. :-/ O sa spun intr-o saptamana, daca reusesc.

Draga Wikipedia - Chère Wikipédia - Dear Wikipedia

(un peu plus bas, en français)
Azi, m-am hotarat sa nu mai fiu scârtzarã si sa dau si eu un banutz la Wikipedia. Pai cum sa nu dau, cand ma servesc atat de des si cu folos de situl acesta? Ce fericire cand, in toiul unei discutii, pic peste un subiect despre care nu stiu prea multe sau mai nimic, dar stiu ca pot sa ma duc la Wikipedia ca o sa ma lamureasca ea...! Gratis. Si repede, si bine si gratis. Super!
Evident ca daca nu exista Wikipedia am fi gasit cum sa ne descurcam altfel, cu atat mai usor cu cat avem la indemana Internetul. Sau asa cum ne-am descurcat inaintea Internetului, dar mult mai putin complet in aceeasi unitate de timp - sa recunoastem. Eu recunosc, sa traiti! Pe de alta parte, evident ca nu ma astept ca Wikipedia sa epuizeze tot ce se stie despre vreun subiect sau altul. Dar ea are darul nepretuit de a-mi astampara "foamea", de cele mai multe ori.

Aujourd'hui, j'ai décidé d'arrêter d'être radine et de donner, moi aussi, un peu d'argent à Wikipédia. Mais comment ne pas en donner (si j'en ai) en sachant que je m'en sert si souvent et d'une façon si profitable?
Quel bonheur lorsque, au beau milieu d'une discussion, lorsque je tombe sur un sujet dont je ne sais pas grand-chose ou rien, mais je sais que je peux aller chez Wikipédia et qu'elle elle me le dira...! Gratuitement. Et vite et gratuitement. Super!
Evidemment, s'il n'y avait pas Wikipedia, on aurait trouvé une autre façon de nous débrouiller, surtout en ayant à notre disposition l'Internet. Ou bien, comme nous le faisions avant l'Internet, mais d'une manière beaucoup moins complète dans la même unité de temps - avouons-le. Je l'avoue, chef!  :-) D'autre part, évidemment, je ne m'attends pas à ce que Wikipedia dise tout ce qui est connu sur tel ou tel sujet. Mais elle a le don inestimable d'étancher ma "faim", la plupart du temps.

Simplitatea voluntară

# Simplitatea voluntara sau sobrietatea fericita este un mod de viaţă care constă în reducerea voluntară a consumatiei proprii şi a impactului acesteia din urmă, cu scopul de a trăi axat mai mult pe valori "esenţiale".
Acest angajament personal şi / sau asociativ rezultă din mai multe motivatii care vor da prioritate, de obicei, valorilor familiei, comunităţii şi / sau ecologice.
# Freeganismul este un stil de viată alternativ, anticonsumist, caracterizat prin participare limitată la economia conven
țională si consum minim de resurse naturale.
Freeganienii consideră că ceea ce este important în viată sunt "comunitatea, generozitatea, îngrijirea socială, liberatatea, cooperarea si împărtitul cu altii, în opozitie fată de o societate bazată pe materialism, apatie morală, competitie, conformitate si lăcomie."[1] Acest stil de viată înseamnă, printre altele, luatul produselor alimentare încă comestibile aruncate la gunoi de supermarketuri. Unii freeganieni iau aceste produse nu neapărat pentru că sunt săraci, ci ca formă de protest politic.
(Sursa: Wikipedia)

Frumos, nu-i aşa?

Simplicité volontaire

# La simplicité volontaire ou sobriété heureuse est un mode de vie consistant à réduire volontairement sa consommation, ainsi que les impacts de cette dernière, en vue de mener une vie davantage centrée sur des valeurs "essentielles".
Cet engagement personnel et/ou associatif découle de multiples motivations (voir section : Motivations) qui vont habituellement accorder la priorité aux valeurs familiales, communautaires et/ou écologiques.

# Le freeganisme (en anglais freeganism), ou glanage alimentaire, est un mode de vie alternatif dont le but est de limiter sa participation dans le système économique ou la société de consommation.
Cela consiste par exemple à récupérer des aliments encore consommables dans les poubelles des magasins de grande distribution et des restaurants, et plus généralement, à moins consommer en récupérant et réutilisant les déchets quand c'est possible, en abandonnant la voiture (à moins de covoiturage) et en adoptant des modes de transport alternatifs, en se logeant sans propriétaire, se soignant par les plantes, en travaillant moins…
(source: Wikipédia)

C'est beau, n'est-ce pas?

Ampoule de 60 W, à partir de presque rien -- Bec de 60 W, din aproape nimic

(in romaneste, putin mai jos)
De l’eau, de l’eau de javel et une bouteille - pour 60 W de lumière durant 5 ans!
Posté par Ema Sandron le Aug 7, 2011, sur http://www.humanosphere.info/
Lumière – Bouteille : Je voudrais vous montrer une vidéo extraordinaire qui montre que l’on peut faire une ampoule avec une bouteille de plastique dans laquelle, on mélange de l’eau avec de l’eau de javel.
La technologie simple peut être installée en moins d’une heure, le système dure cinq ans et la luminosité offerte est équivalente à une ampoule de 60 watts.
Merci au M.I.T. qui a inventé le système!

Apa, (apa de) clor si o sticla - pentru lumina echivalenta unui bec de 60 W pentru 5 ani!
Postat de Ema Sandron, 7 aug. 2011, pe http://www.humanosphere.info
Lumina - Sticla: As vrea sa va arat un video extraordinar care arata ca putem face un bec dintr-o sticla de plastic in care se amesteca apa cu apa de clor ("eau de Javel", in franceza).
Tehnologia e simpla si poate fi instalata in mai putin de o ora, sistemul dureaza cinci ani si lumina obtinuta este echivalenta cu cea a unui bec de 60 de wati.
Multumim lui M.I.T. care a inventat sistemul!


http://www.humanosphere.info/2011/08/de-leau-de-leau-de-javel-et-une-bouteille-pour-60-watts-de-lumiere-durant-5-ans/

jeudi 30 juin 2011

RE: Singapore

Ah bon, deci vineri o sa fie racorica la alde Gradea...!
:-)
Salut, Danielushka, Nicoleta!
Ma gandesc cu nespus (chiar ca nespus! :-)) drag la momentele faine petrecute impreuna in primavara. Cand am mancat "clatitele" alea, la indieni, la nivelul strazii; plimbarea in jungla sub ploaie, sunetul gras pe care-l fac picaturile de ploaie pe frunzele atator si atator etaje de vegetatie, aburul deasupra lacului (pe care l-am fotografiat de nenumarate ori, incercand sa surprind senzatia de curatzenie si inceput al Pamantului – dar n'am surprins nimic, evident!), catzeaua care nu se sinchisea de ploaie, partzul nesuferit al lui Doru, aleile de lemn cu nume de copaci; ah, masajul la picioare care m-a facut sa sufar cateva zile dupa aceea; Julie buna si zambareatza (inca tot nu am facut paine, asa cum m-a invatat ea, dar zilele astea, negresit!...); copiii vostri, asa de frumosi!; si voi la fel – si plini de povesti si experiente interesante; prietenii vostri; plimbarea pe strazi, seara dupa ploaie, Nicoleta ne explica despre cat de repede se inalta casele acelea cu copaci pe acoperis; ah, luna in seara aceea!; vizita la scoala; cele cateva cine pe care le-am luat impreuna; ceremonia de ceai pe care ne-a explicat-o Nicoleta; cojile de alune pe jos, in inima unuia dintre cele mai frumoase hotele in care am intrat vreodata; brunch-ul de la Shangri La... Si multe, multe altele, pt care tot nu v-am multumit indeajuns!
Dintre atatea si atatea amintiri despre locuri, oameni si natura cu care probabil ca nu ma voi mai intalni niciodata (cu exceptia voastra, sper!), totusi cea mai frumoasa amintire, sau cea mai draga mie este una din seara plecarii: eram deja la aeroport, nostalgica in urma despartirii de voi si in acelasi timp fericita la gandul ca urma sa-l revad curand pe Sol. Dintre toate sunetele aeroportului, am distins clipocitul unui pian, ne-a placut melodia si ne-am apropiat de sursa ei. De fapt, nu era un difuzor, ci chiar un pianist adevarat, care canta la un pian adevarat!,Pe cand canta, se uita de jur imprejurul lui la oameni. Am zambit de incantare si el mi-a raspuns cu un zambet – adevarat si el – si cu o inclinare a capului. Nu m-am simtit obiectul unui tratament de favoare, caci zambea la fel de fermecator si altora, atrasi de muzica, ca si noi, in preajma lui. Incantarea mea venea, cred, din faptul ca am simtit ca intrasem intr-un soi de armonie cu pianistul si cu toti ceilalti care ascultau melodia lui un pic trista, un pic jazzy...
Acumuland atatea si atatea amintiri si impresii in voiajul nostru, luna martie mi s-a parut mai lunga ca de obicei. Pentru mine, a fost ca o frumoasa vara fierbinte. Apoi, cand am revenit in Belgia, am tot dus-o intr-o uimire toata primavara care mai ramasese (aprilie, mai) pentru ca aveam senzatia foarte placuta ca – in sfarsit! – anotimpul care a urmat verii nu a fost toamna, ci DIN NOU primavara!
Va pup pe toti, cu mare drag,
Vio

From: Ion ROSCA [mailto:iro@ibgebim.be]
Sent: mercredi 29 juin 2011 14:46
To: ion.rosca@yahoo.com; Constantinescu, Viorica
Subject:


­