Deloc foame.
E extraordinara chestia asta: "deloc foame"! Este?
In schimb, azi dimineata, am crezut ca voi leșina de slabiciune! Ma trezisem tresarind de frica unui cârcel care tocmai mi se forma la picior, la degetul meu mare si suferind (mont, artroza...). Abia ma tineam pe picioare de slăbiciune, dar trebuia neaparat sa raman in picioare si sa ma opun cârcelului, altfel as fi murit de durere! In sfarsit, cârcelul invins, m-am prelins pe cele 13 trepte pana jos, transpirata si infrigurata... Iar jos, l-am gasit pe Doru, voios ca un băiețel la grădiniță!
Bun, a urmat o serie de luari de tensiune - a mea - si la mana stanga si la mana dreapta, concluzia: tensiune slaba, dar, totusi, in parametri normali. Apoi, mi-a citit Doru despre simptomele sevrajului de cafea si ne-am incurajat reciproc ca o sa treaca.
Azi mi s-a parut ca fac cam des pipi. Mi-am amintit ca avusesem un dubiu cu cantitatile de ceai de rinichi dupa textul din carte:
<<
Primul lucru dimineaţa:
Beţi încet, cu înghiţituri mici, o jumătate de cană de ceai rece pentru rinichi (combinaţia Breuss).
[...]
La prânz:
Beţi 65 ml (aproape 1/2 cană) de ceai pentru rinichi (combinaţia de ceaiuri Breuss).
Seara:
Beţi 65 ml (aproape 1/2 cană) de ceai pentru rinichi (combinaţia de ceaiuri Breuss) înainte de a merge la culcare.
>>
Drept pt care noi beam cate 125 ml de fiecare data, caci cam asta e "aproape o jumatate de cana". Wrong!
I-am spus lui Doru ca mi se pare ca eu fac cam mult pipi, si atunci mi-a marturisit si el ca aseara si azi-dimineata a simtit dureri in zona rinichilor... N-na! Am reconsiderat totul si, de aici incolo, vom servi dimineata o juma' de cana, iar la prânz si seara cate un sfert de cana. Si, ca sa corectam cat mai bine lucrurile, in seara asta nu vom mai bea deloc ceai pt rinichi, iar maine vom bea, de fiecare data, doar un sfert de cana. Apoi, daca durerile lui Doru pleaca, o sa intram in normal:
dimineata: 1/2 cana
prânz: 1/4 cana
seara: 1/4 cana
Altfel, suntem OK. Gasesc ca Doru se enerveaza cam repede, dar, poate ca, de fapt, EU ma enervez cam repede... Depinde de cine povesteste ;-)
Doru a gasit azi in cartea lui Breuss ca am putea gusta, din cand in cand si alte "specialitati" zemoase, cum ar fi:
<<
Sucul de mere proaspăt stors este permis, dar niciodată în combinaţie cu alte sucuri.
[...]
În plus, din când în când, se poate lua o înghiţitură de suc de varză murată (moare) dacă vă place.[...]
Dacă doriţi, puteţi bea ocazional şi sucuri de fructe organice, ca portocale, grapefruit, coacăze negre şi afine.
[...]
Pag.33: Nu amestecaţi niciodată ceaiurile cu sucurile de legume.
[...]
Am detaliat Tratamentul Total al Cancerului, în decursul căruia vă „hrăniţi”, timp de 42 de zile, cu amestecul de sucuri. Puteţi adăuga puţin suc de lămâie.
>>
Drept pt care, vruuuum, la magazinul Bio si adus acasa bunatati. Dintre care ne-am servit doar cate juma' de paharel de țuică... cu zeama de varza. Un deliciu! Ah, tocmai acum cand scriu randurile astea, vine Doru sa ma tenteze cu inca o juma' de pahar de țuică... dar nu de țuică, ci de suc de afine... Oh, my God! Un sfert de ora mai tarziu, tot mai sorb din el, cu delectare, cantitati infime de fiecare data.
Ah, si supa de ceapa! Eu nu voiam sa ne facem supa de ceapa, dar Doru mi-a aratat ca uite ce scrie in carte (un pic incoerent, dar OK, o sa bem si supa de ceapa)!
<<
Experienţe recente au sugerat că puteţi bea una sau două căni cu supă de ceapă pe zi.
Vă rog să reţineţi: nu mâncaţi ceapa, beţi doar lichidul în care a fost fiartă. L-am recomandat celor care erau prea slăbiţi pentru a supravieţui fără mâncare, dar nu trebuie să îl luaţi neapărat.
Puteţi bea o cană plină, la prânz, dar nu şi seara. S-a dovedit a fi avantajoasă, astfel că acum recomand supă de ceapă, tuturor bolnavilor de cancer pentru a evita foamea sau setea în timpul Tratamentului Total al Cancerului.
[...]
Prepararea supei de ceapă:
Tăiaţi o ceapă întreagă de mărime mijlocie, cu tot cu coaja galbenă exterioară. Prăjiţi-o în ulei vegetal până devine aurie. Adăugaţi circa 500 ml de apă rece. Aduceţi la punctul de fierbere şi mestecaţi până se înmoaie ceapa. Adăugaţi legume rase fin şi strecuraţi. Beţi doar zeama, nu şi ceapa. Veţi fi încântat de această „supă bună”.
>>
Problema consumului de apa
In cartea lui Breuss, nu se vorbeste nicaieri de apa. Putem bea cat vrem noi din ceaiul de salvie (atentie, sunt totusi semne de intrebare la salvie, a se cauta pe net care mai este opinia specialistilor) si ceaiul impotriva cancerului la oase si la plamani - infect, dupa mine! dar necesar cel putin pt ca asigura, mmmm, nu mai stiu: fie un aport de calciu normal, fie o retinere a calciului acolo unde este el, in organism -- pe durata curei. DAR nu se spune nimic despre apa! Caci ceaiuri, caci suc... dar la un moment dat mi-e un dor nebun sa beau apa cu înghițituri mari si hulpave... ceea ce cam fac, mai ales seara, cand se acumuleaza pofta de apa de peste zi si dupa ce am terminat de baut toate ceaiurile de pe ziua respectiva... O fi bine? O fi rau? Dar de ce ar fi rau?
Pana la urma, peste zi, mi-am revenit si acuma sunt chiar bine! Mai am o sensibilitate la cap (oh, dar numai una?! ei, hai, vorbim serios aici!), adica simt inca un pui de durere un pic mai sus de ceafa si in spatele pleoapelor, dar nu mai sunt asa de sfarsita, ca azi-dimineata, uf!
As mai adauga doar ca, desi, in mod ciudat, nu mi-e foame, resimt o mare lipsa a gestului, de fapt a ritualului de a ma aseza la masa: imi aduc suportul de carte, imi aduc cartea, o deschid la pagina unde am ramas, imi pun farfuria cu mancare, tacamurile, sarea, piperul, un șervețel, o salata, paine si apoi mănânc si citesc. Mănânc!
Gata, salutari si fluturări de mana. Poate pe maine! :-)
E extraordinara chestia asta: "deloc foame"! Este?
In schimb, azi dimineata, am crezut ca voi leșina de slabiciune! Ma trezisem tresarind de frica unui cârcel care tocmai mi se forma la picior, la degetul meu mare si suferind (mont, artroza...). Abia ma tineam pe picioare de slăbiciune, dar trebuia neaparat sa raman in picioare si sa ma opun cârcelului, altfel as fi murit de durere! In sfarsit, cârcelul invins, m-am prelins pe cele 13 trepte pana jos, transpirata si infrigurata... Iar jos, l-am gasit pe Doru, voios ca un băiețel la grădiniță!
Bun, a urmat o serie de luari de tensiune - a mea - si la mana stanga si la mana dreapta, concluzia: tensiune slaba, dar, totusi, in parametri normali. Apoi, mi-a citit Doru despre simptomele sevrajului de cafea si ne-am incurajat reciproc ca o sa treaca.
Azi mi s-a parut ca fac cam des pipi. Mi-am amintit ca avusesem un dubiu cu cantitatile de ceai de rinichi dupa textul din carte:
<<
Primul lucru dimineaţa:
Beţi încet, cu înghiţituri mici, o jumătate de cană de ceai rece pentru rinichi (combinaţia Breuss).
[...]
La prânz:
Beţi 65 ml (aproape 1/2 cană) de ceai pentru rinichi (combinaţia de ceaiuri Breuss).
Seara:
Beţi 65 ml (aproape 1/2 cană) de ceai pentru rinichi (combinaţia de ceaiuri Breuss) înainte de a merge la culcare.
>>
Drept pt care noi beam cate 125 ml de fiecare data, caci cam asta e "aproape o jumatate de cana". Wrong!
I-am spus lui Doru ca mi se pare ca eu fac cam mult pipi, si atunci mi-a marturisit si el ca aseara si azi-dimineata a simtit dureri in zona rinichilor... N-na! Am reconsiderat totul si, de aici incolo, vom servi dimineata o juma' de cana, iar la prânz si seara cate un sfert de cana. Si, ca sa corectam cat mai bine lucrurile, in seara asta nu vom mai bea deloc ceai pt rinichi, iar maine vom bea, de fiecare data, doar un sfert de cana. Apoi, daca durerile lui Doru pleaca, o sa intram in normal:
dimineata: 1/2 cana
prânz: 1/4 cana
seara: 1/4 cana
Altfel, suntem OK. Gasesc ca Doru se enerveaza cam repede, dar, poate ca, de fapt, EU ma enervez cam repede... Depinde de cine povesteste ;-)
Doru a gasit azi in cartea lui Breuss ca am putea gusta, din cand in cand si alte "specialitati" zemoase, cum ar fi:
<<
Sucul de mere proaspăt stors este permis, dar niciodată în combinaţie cu alte sucuri.
[...]
În plus, din când în când, se poate lua o înghiţitură de suc de varză murată (moare) dacă vă place.[...]
Dacă doriţi, puteţi bea ocazional şi sucuri de fructe organice, ca portocale, grapefruit, coacăze negre şi afine.
[...]
Pag.33: Nu amestecaţi niciodată ceaiurile cu sucurile de legume.
[...]
Am detaliat Tratamentul Total al Cancerului, în decursul căruia vă „hrăniţi”, timp de 42 de zile, cu amestecul de sucuri. Puteţi adăuga puţin suc de lămâie.
>>
Drept pt care, vruuuum, la magazinul Bio si adus acasa bunatati. Dintre care ne-am servit doar cate juma' de paharel de țuică... cu zeama de varza. Un deliciu! Ah, tocmai acum cand scriu randurile astea, vine Doru sa ma tenteze cu inca o juma' de pahar de țuică... dar nu de țuică, ci de suc de afine... Oh, my God! Un sfert de ora mai tarziu, tot mai sorb din el, cu delectare, cantitati infime de fiecare data.
Ah, si supa de ceapa! Eu nu voiam sa ne facem supa de ceapa, dar Doru mi-a aratat ca uite ce scrie in carte (un pic incoerent, dar OK, o sa bem si supa de ceapa)!
<<
Experienţe recente au sugerat că puteţi bea una sau două căni cu supă de ceapă pe zi.
Vă rog să reţineţi: nu mâncaţi ceapa, beţi doar lichidul în care a fost fiartă. L-am recomandat celor care erau prea slăbiţi pentru a supravieţui fără mâncare, dar nu trebuie să îl luaţi neapărat.
Puteţi bea o cană plină, la prânz, dar nu şi seara. S-a dovedit a fi avantajoasă, astfel că acum recomand supă de ceapă, tuturor bolnavilor de cancer pentru a evita foamea sau setea în timpul Tratamentului Total al Cancerului.
[...]
Prepararea supei de ceapă:
Tăiaţi o ceapă întreagă de mărime mijlocie, cu tot cu coaja galbenă exterioară. Prăjiţi-o în ulei vegetal până devine aurie. Adăugaţi circa 500 ml de apă rece. Aduceţi la punctul de fierbere şi mestecaţi până se înmoaie ceapa. Adăugaţi legume rase fin şi strecuraţi. Beţi doar zeama, nu şi ceapa. Veţi fi încântat de această „supă bună”.
>>
Problema consumului de apa
In cartea lui Breuss, nu se vorbeste nicaieri de apa. Putem bea cat vrem noi din ceaiul de salvie (atentie, sunt totusi semne de intrebare la salvie, a se cauta pe net care mai este opinia specialistilor) si ceaiul impotriva cancerului la oase si la plamani - infect, dupa mine! dar necesar cel putin pt ca asigura, mmmm, nu mai stiu: fie un aport de calciu normal, fie o retinere a calciului acolo unde este el, in organism -- pe durata curei. DAR nu se spune nimic despre apa! Caci ceaiuri, caci suc... dar la un moment dat mi-e un dor nebun sa beau apa cu înghițituri mari si hulpave... ceea ce cam fac, mai ales seara, cand se acumuleaza pofta de apa de peste zi si dupa ce am terminat de baut toate ceaiurile de pe ziua respectiva... O fi bine? O fi rau? Dar de ce ar fi rau?
Pana la urma, peste zi, mi-am revenit si acuma sunt chiar bine! Mai am o sensibilitate la cap (oh, dar numai una?! ei, hai, vorbim serios aici!), adica simt inca un pui de durere un pic mai sus de ceafa si in spatele pleoapelor, dar nu mai sunt asa de sfarsita, ca azi-dimineata, uf!
As mai adauga doar ca, desi, in mod ciudat, nu mi-e foame, resimt o mare lipsa a gestului, de fapt a ritualului de a ma aseza la masa: imi aduc suportul de carte, imi aduc cartea, o deschid la pagina unde am ramas, imi pun farfuria cu mancare, tacamurile, sarea, piperul, un șervețel, o salata, paine si apoi mănânc si citesc. Mănânc!
Gata, salutari si fluturări de mana. Poate pe maine! :-)
