Ah, ce plictiseala: se apropie sarbatorile de iarna. Nu de la cadouri mi se trage - imi place in continuare sa le fac, asta da. In schimb, gandul ca din nou ne intalnim, intre prieteni (si asta imi place in continuare sa fac, da), ca sa mancam DIN NOU - ei bine, asta ma plictiseste asa de tare...! Oare de ce continuam sa sarbatorim toate alea mancand? Ca acum o suta de ani, sau acum chiar si doar 50 de ani, era normal sa faci intre prieteni - si rar - ceea ce nu puteai face in fiecare zi - adica sa mananci bine - asta inteleg. Dar acum, cand mancam si bem mai mult decat bine in fiecare zi - care mai e rostul intalnirilor acestora gastronomice? In loc sa ne gadilam in mod placut stomacul (in ceea ce ma priveste, e o adevarata zgandareala), deci simtul gustativ si olfactiv, de ce nu suntem in stare sa gasim alte placeri in grup, alte placeri - adresate altor simturi. Sau - in sfarsit - unor functii intelectuale. Ca stomacul l-am umplut.
Ce mi-ar place mie?... ma gandesc., stai...
(in primul rand, sa nu uit sa-i propun Ninetei sa refacem "figura" cu hot-dogii, la Gare du Midi, de Craciun. Aia a fost o chestie extra!)
- sa ne jucam jocul cu cele 10 obiecte, in ordinea importantei lor, pe luna (las' ca-l scriu mai incolo)
- sa facem o pictura imensa, cu totii; o pictura care sa fie intinsa pe jos
- sa ne administram niste sedinte copioase de masaje, cu ajutorul unor masseuri specializati
- karaoké pe bune
- in loc sa aruncam banii pe mancare si bautura, sa ne oferim cadouri adevarate si scumpe
- sa invitam in mijlocul nostru un necunoscut si o necunoscuta - indiferent de unde veniti
Cred ca daca si prietenii nostri ar vrea sa schimbe mancarea si bautura pe altceva, am reusi sa ne oferim sarbatori cu mult mai interesante decat ceea ce ne oferim de atata vreme...
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire