Sa mai povestesc un pic, despre Sol: aseara, pe la 12 ne-am culcat nitel, cu gandul ca ne trezim la 2 fara un sfert, ca sa avem vreme sa ajungem la Anvers la 3. Initial, Sol era programat de la 3 la 4 dimineata, sa mixeze intr-o discoteca. La 12:15 primesc SMS de la Sol cum ca e o schimbare in program, ca va mixa de la 4:30 la 6.
Bine. Ne trezim noi cu nisipul in ochi, la 3, ne certam putin ca de ce te-ai sculat asa tarziu, ba tu!, ba tu!, nu mai mergem nicaieri!, hai mai! e pacat!, nu mergem dom-ne ca nu inteleg nimic din itinerariul asta (noi n-am fost niciodata acolo; aveam doar adresa, dupa care am scos eu itinerariu, de pe mappy.com), ei, daca chiar nu mai vrei sa mergem... Pana la urma am plecat. Am ajuns acolo pe la 5:15, se crapa de ziua. La intrare, se auzea muzica din asta cum le place lor, "duf-duf-duf". Doi tipi pazeau intrarea. Dam sa intram, nu, stati asa, doamna nu poate sa intre ca sala e inchiriata pt o petrecere de "gay" (stii, sinonimul bland pt homosexuali). Domnul poate sa intre? Sigur, intrarea e libera. Du-te tu, Doru, eu te astept in masina.
:-) Se intoarce Doru dupa 5 minute. Sol nu e acolo. Frumos aranjat inauntru. Tipii sunt dezbracati pana la brau, danseaza pe mese. E un DJ, dar nu e Sol. Poate era la toaleta, stiu eu? Mai intra o data. Bine, mai intru si beau o bere la 5:30 dimineata. Intra. Eu fac ceva poze prin preajma. LA urma urmei, de ce sa nu mixeze Sol muzica si pt gay? Ce, ei nu sunt oameni? Se intoarce Doru. Nu e si gata. Nu pot sa stau acolo, ca nu-mi prieste. Eu am venit sa-l vad pe Sol.
Plecam. Eram ingrijorati pt Sol, care nu raspunsese la mai multe apeluri pe care i le trimisesem intre 3 si 5:30. Tocmai incepusem sa facem un scenariu-catastrofa, cand, ce sa vezi? suna mobilul meu: Sol! Pai bine mai, care-i chestia? UNDE esti? A, pai sa vedeti ca eu m-am dus acolo la 4, ca sa incep la 4:30, cum era vorba, dar mie nu mi-a spus nimeni ca e un "gay party" si nu mi-a placut, asa ca am plecat. M-am intors la Nivelles (deplasarile astea lungi le face cu un prieten de-al lui, Api, care are masina), la Api. Mda, bine ca esti intreg! Dar puteai sa ne spui si noua! De fapt, pur si simplu a uitat de noi. Nu prea inteleg cum vine chestia asta, dat fiind ca noi urma sa facem o chestie iesita din comun, sa ne sculam cu noaptea in cap, sa traversam juma de Belgie, ca sa-l vedem pe el si pe efectul pe care il produce el... samd. Adica, ne avertizeaza ca s-a schimbat programul - asta e bine. Dar, la urma, nu ne mai avertizeaza ca nu va mai fi nimic interesant pt noi. Ce pot intelege decat ca a uitat ca mai eram si noi pe undeva pe la coada ecuatiei.
Dar, asa cum i-am spus si lui, bine ca e intreg, ca nu a patit nimic.
Reveniti acasa, ne-am zvarlit in pat si am dormit dusi pana la 11. Ne-am trezit si am inceput sa ne pregatim de musafiri. Doru a facut curatenie. Eu am pregatit de mancare (salata de telina cu mar si usturoi, spaghete si tarta cu visine si ananas). Au venit la noi bornemiotii, Elena si Marc si inca niste prieteni de la Bornem: Cristi si Maria.
...dupa ce au plecat, iar m-am culcat. M-am smuls cu greu din pat la 8. Am facut un tur mare cu Doru. NU AM MUNCIT DELOC pt servici si nici nu o voi mai face de aici incolo. Trebuia s-o fac vineri seara. Gata, asta e. Trebuie sa ma concentrez maxim la munca si sa muncesc acolo, ca acasa nu se stie niciodata.
Sol, nici pana la ora asta nu s-a intors acasa. Chestia e ca, de cand s-a incalzit vremea pe aici, e mult prea cald ca sa mai poata sta in pod, sa-si faca chestiile lui de mixaj. De aceea, se duce pe la vreun prieten sau altul, cu echipamentul de mixaj. Si, cand se duce asa, il uita Dumnezeu pe acolo. Tot ce speram noi este sa nu faca prostii prea mari. Dar nu face, mai, ca e baiat bun! In rest, sigur, distractie placuta!
Doru e la TV, la comentarii despre meciul pe care tocmai l-a vazut, intre Portugalia si Olanda.
A! A venit Sol.
dimanche 25 juin 2006
mardi 13 juin 2006
Noi suntem bine sanatosi si foarte caldurosi, ca ne incalzeste soarele toata ziua, de aproape ca nu ne mai trebuie! Eu am noroc la munca la mine, ca, fiind vorba de medicamente, trebuie aer conditionat. Dar la munci la Doru si la Sol... e ca in oala cu ciorba! E vorba sa se mai racoreasca maine. Sper! Din cauza caldurii, nu mi-am mai luat nici aparatul foto cu mine, ca nu mai aveam putere sa-l car (stii, face vreo 700 de grame, ca popa!)...
La munca, colegul nostru cel nou (care e la noi de 1 an si jumatate totusi; iar eu tot "colegul cel nou" il numesc) va pleca de la noi. Vineri e ultima lui zi la noi. S-a razvratit. A refuzat sa se obisnuiasca cu inertia. Dar a refuzat si sa mai lupte impotriva neregulilor. I-am spus asa:
- Daca in locul tau era fiul meu, i-as fi spus sa plece. E multa pierdere de vreme in pionieratul asta al nostru, aici. Dar, daca as fi fost eu in locul tau, as fi ramas.
Joi, ca sa ne luam ramas bun de la el intr-un mod gastronomic, vom merge cu totii la restaurant, adica cei de la Asigurarea Calitatii.
Cu incepere din luna iulie, vom avea o noua colega, in locul lui Pierre-Marie. E spaniola. Carmen tot spaniola e. Sunt foarte curioasa sa vad cum este.
Mai avem un coleg nou, la alt servici, un tip foarte tare! Are 27 de ani, subtirel, blondut, cu un motz ca Tintin (stii, din benzile desenate), zici ca-i un puisor iesit din gaoace. Iar postul pe care e angajat e unul in care va trebui sa se bata aprig! Din fericire, am impresia ca nu e chiar un puisor. Seful meu confirma. Sa vedem. Il cheama Christophe.
Am enorm de mult de munca, la servici. Oh, cred ca te-ai plictisit ca de mere padurete sa ma tot auzi spunand asta. Totusi, sa stii ca am mai multe de facut decat de obicei, dat fiind faptul ca trebuie sa termin 2 chestii uriase si vreo 3 mai mici pana pe 7 iulie.
Cu alergia, daca iau medicamente, o duc bine.
Citesc in acelasi timp "Ciuma", de Camus si o carticica editata de National Geographic, despre cum sa faci portrete si poze cu personaje, in general. Ce am aflat deja?
1) daca vrei sa se vada bine valul de lumina ce patrunde printr-o fereastra, intr-o casa, sa-l pui in evidenta ridicand praful, sau facand un pic de fum (e o smecherie, da, dar ce frumos e in pod, intr-o zi de vara, cand patrunde cate o raza mica de soare, pe care o vezi clar strabatand aerul pana la podea, doar pentru ca, podul nefiind umblat demult, a acumulat praf, pe care l-ai ridicat deplasandu-te) - totusi, nu stiu daca ma voi ocupa vreodata de smecherii din astea.
2) trebuie neaparat sa gasesc pe cineva care sa vrea sa-mi pozeze, ca sa pot sa testez diferite configuratii, de-ale aparatului, in acelasi conditii exterioare.
La munca, colegul nostru cel nou (care e la noi de 1 an si jumatate totusi; iar eu tot "colegul cel nou" il numesc) va pleca de la noi. Vineri e ultima lui zi la noi. S-a razvratit. A refuzat sa se obisnuiasca cu inertia. Dar a refuzat si sa mai lupte impotriva neregulilor. I-am spus asa:
- Daca in locul tau era fiul meu, i-as fi spus sa plece. E multa pierdere de vreme in pionieratul asta al nostru, aici. Dar, daca as fi fost eu in locul tau, as fi ramas.
Joi, ca sa ne luam ramas bun de la el intr-un mod gastronomic, vom merge cu totii la restaurant, adica cei de la Asigurarea Calitatii.
Cu incepere din luna iulie, vom avea o noua colega, in locul lui Pierre-Marie. E spaniola. Carmen tot spaniola e. Sunt foarte curioasa sa vad cum este.
Mai avem un coleg nou, la alt servici, un tip foarte tare! Are 27 de ani, subtirel, blondut, cu un motz ca Tintin (stii, din benzile desenate), zici ca-i un puisor iesit din gaoace. Iar postul pe care e angajat e unul in care va trebui sa se bata aprig! Din fericire, am impresia ca nu e chiar un puisor. Seful meu confirma. Sa vedem. Il cheama Christophe.
Am enorm de mult de munca, la servici. Oh, cred ca te-ai plictisit ca de mere padurete sa ma tot auzi spunand asta. Totusi, sa stii ca am mai multe de facut decat de obicei, dat fiind faptul ca trebuie sa termin 2 chestii uriase si vreo 3 mai mici pana pe 7 iulie.
Cu alergia, daca iau medicamente, o duc bine.
Citesc in acelasi timp "Ciuma", de Camus si o carticica editata de National Geographic, despre cum sa faci portrete si poze cu personaje, in general. Ce am aflat deja?
1) daca vrei sa se vada bine valul de lumina ce patrunde printr-o fereastra, intr-o casa, sa-l pui in evidenta ridicand praful, sau facand un pic de fum (e o smecherie, da, dar ce frumos e in pod, intr-o zi de vara, cand patrunde cate o raza mica de soare, pe care o vezi clar strabatand aerul pana la podea, doar pentru ca, podul nefiind umblat demult, a acumulat praf, pe care l-ai ridicat deplasandu-te) - totusi, nu stiu daca ma voi ocupa vreodata de smecherii din astea.
2) trebuie neaparat sa gasesc pe cineva care sa vrea sa-mi pozeze, ca sa pot sa testez diferite configuratii, de-ale aparatului, in acelasi conditii exterioare.
Inscription à :
Articles (Atom)