Da, da, tot raul e spre bine: parca ne-a tras cineva o palma zdravana sau un pumn in moalele capului (de fapt, la Sol, chiar asa a fost!), iar acum ne-am desteptat cu totii si suntem o familie extra! Numai ca, tare as vrea sa inventez ceva (numai la asta ma gandesc acum) care sa poata proteja pe cei care sunt atacati asa, ca Sol. Ceva extraordinar de repulsiv sau ceva extraordinar de atragator, care sa schimbe gandurile vrajmase ale atacatorilor... La asta ma gandesc. Pt ca e clar ca Sol nu vrea sa schimbe prea multe dintre obiceiurile lui. De fapt, inteleg ca are dreptate si repet ca ma straduiesc sa iau exemplu de la el, pt ca pozitia lui e mai valoroasa decat frica mea, da rasta presupune, obligatoriu, ca conditiile care s-au reunit sambata noaptea se vor mai putea reuni de multe ori. Ceea ce inseamna probabilitate mare sa mai fie atacat. Gata, incetez! OK.
Ieri s-a tuns: arata ca un copil, inca. Ochiul i se innegreste tot mai tare, dar culmea! si nasul umflat si ochiul negru - nu l-au uratit deloc. Mda, trebuie ca bat eu campii, ca doar sunt mama lui!
vendredi 21 septembre 2007
mercredi 19 septembre 2007
Nu ma mai supar in vecii vecilor
Sol merge la munca, azi.
M-am hotarat din rasputeri sa nu ma mai supar in vecii vecilor nici pe Sol nici pe Doru si pe nimeni de care mi-e drag. Ca sa nu mai pierd timpul si sa nu-i mai oblig nici pe ei sa-l piarda…! Regret toate supararile trecute, dar din ele imi voi trage determinarea sa NU ma mai supar pe nimeni ce-mi e drag. Am zis!
:-)
Tremuratul meu a diminuat in amplitudine, dar ma surprind constatand ca e tot acolo, mic si tenace.
Am vorbit ieri cu Sol. In momentul acesta, diferenta majora dintre noi este ca eu ma gandesc aproape numai la intamplarea de sambata noaptea si eventualele ei urmari de tot felul, pe cand el – fericitul! trebuie neaparat sa iau exemplu de la el! – vrea sa uite cat mai repede si sa nu se gandeasca deloc.E clar, nici vorba sa se gandeasca sa-si ia, pt viitor, masuri de precautie cat mai aproape de 100%. Eu asa as face, cred. Dar, cum spuneam, suntem diferiti si, dintre noi doi, e sigur ca EL traieste pe un fond muuuuult mai pozitiv decat al meu, ceea ce nu poate fi decat bine.
...iar eu voi lua exemplu de la el. Am zis! Am zis-o si pe asta… :-)
Azi, cand ne-am intors acasa, Doru si cu mine, ne-am intalnit cu vecinul nostru, John, un tip ffff de treaba. Din pacate, Sol il mai supara din cand in cand, cu muzica lui (ah, ah, am ascultat aseara niste muzici, la Sol, in pod, EXTRA!). Ne-a spus si azi.
(dar ce, isi inchiupuie cineva ca eu ma mai pot supara pe Sol? hm...!)
Am intrat in casa si mie au inceput sa mi invarteasca rotitele si am si scos-o: "Dorule, dar ce-ar fi sa izolam podul?" Imi inchipui ca ar fi mult de munca, imi inchipui ca izolarea fonica nu ar fi completa, dar cred ca merita sa facem asta, chiar daca se reduce "zgomotul" doar cu 75%. Poate ca chiar si 50% ar fi suficient. Doru - chiar nu stiu de ce! - s-a suparat. Probabil ca s-a suparat din pricina ca isi inchipuie ca vorbesc prostii. El nu prea e bricoleur, dar eu - da, adica nici eu prea tare, dar totusi, mai mult decat el. Cand s-a intors Sol acasa, de la munca, impreuna cu Maxime, si le-am povestit ca John e iarasi necajit din pricina "zgomotului", aceeasi idee au avut-o si tinerii: "pai sa izolam podul!"
Ia sa ma interesez eu de materialele de care as avea nevoie!
Seara buna!
M-am hotarat din rasputeri sa nu ma mai supar in vecii vecilor nici pe Sol nici pe Doru si pe nimeni de care mi-e drag. Ca sa nu mai pierd timpul si sa nu-i mai oblig nici pe ei sa-l piarda…! Regret toate supararile trecute, dar din ele imi voi trage determinarea sa NU ma mai supar pe nimeni ce-mi e drag. Am zis!
:-)
Tremuratul meu a diminuat in amplitudine, dar ma surprind constatand ca e tot acolo, mic si tenace.
Am vorbit ieri cu Sol. In momentul acesta, diferenta majora dintre noi este ca eu ma gandesc aproape numai la intamplarea de sambata noaptea si eventualele ei urmari de tot felul, pe cand el – fericitul! trebuie neaparat sa iau exemplu de la el! – vrea sa uite cat mai repede si sa nu se gandeasca deloc.E clar, nici vorba sa se gandeasca sa-si ia, pt viitor, masuri de precautie cat mai aproape de 100%. Eu asa as face, cred. Dar, cum spuneam, suntem diferiti si, dintre noi doi, e sigur ca EL traieste pe un fond muuuuult mai pozitiv decat al meu, ceea ce nu poate fi decat bine.
...iar eu voi lua exemplu de la el. Am zis! Am zis-o si pe asta… :-)
Azi, cand ne-am intors acasa, Doru si cu mine, ne-am intalnit cu vecinul nostru, John, un tip ffff de treaba. Din pacate, Sol il mai supara din cand in cand, cu muzica lui (ah, ah, am ascultat aseara niste muzici, la Sol, in pod, EXTRA!). Ne-a spus si azi.
(dar ce, isi inchiupuie cineva ca eu ma mai pot supara pe Sol? hm...!)
Am intrat in casa si mie au inceput sa mi invarteasca rotitele si am si scos-o: "Dorule, dar ce-ar fi sa izolam podul?" Imi inchipui ca ar fi mult de munca, imi inchipui ca izolarea fonica nu ar fi completa, dar cred ca merita sa facem asta, chiar daca se reduce "zgomotul" doar cu 75%. Poate ca chiar si 50% ar fi suficient. Doru - chiar nu stiu de ce! - s-a suparat. Probabil ca s-a suparat din pricina ca isi inchipuie ca vorbesc prostii. El nu prea e bricoleur, dar eu - da, adica nici eu prea tare, dar totusi, mai mult decat el. Cand s-a intors Sol acasa, de la munca, impreuna cu Maxime, si le-am povestit ca John e iarasi necajit din pricina "zgomotului", aceeasi idee au avut-o si tinerii: "pai sa izolam podul!"
Ia sa ma interesez eu de materialele de care as avea nevoie!
Seara buna!
mardi 18 septembre 2007
muuuuuuuuuuuuult mai bine decat ieri!
Draga Vio,
Abia acum am citit scrisorica ta. E absolut groaznic ce s-a intamplat, dar eu zic multumesc lui Dumnezeu ca e acasa pe piciorusele lui. Si eu cred ca un scan ar trebui facut, chiar daca medicul spune ca nu e cazul, e mai bine sa fii sigur.
Incearca sa nu te mai gandesti la toate lucrurile rele intamplate altora, fiecare dintre noi avem calea noastra, asa ca ceea ce se intampla altora nu este acelasi lucru cu viata noastra. Stiu ca e mai usor de zis decat de pus in practica dar incearca putin, alunga gandurile nefavorabile atunci cand vin si pune altele frumoase in loc. :)
Acum ce face? E mai bine , nu-i asa? mai da-mi vesti te rog, cand ai timp.
va imbratisez cu drag,
c
Draga Caroline,
Sa stii ca bucuria de a-l vedea mai bine si vesel ca intotdeauna e mai buna decat orice incurajare pe care mi-as putea-o prodiga eu insami sau tu sau altcineva. Dar multumesc pt gandul bun! :-)
Ieri seara, la insistentele lui Doru si rugamintile mele, am reusit sa-l bibilesc la ranile de pe cap si din spatele urechii (cei de la urgenta nu au facut-o; inteleg din ce in ce mai bine ca, la urgenta, tipii nu se ocupa decat strict de ceea ce ar putea sa-ti puna viata in pericol, in rest, te descurci; acum intelg mai bine de ce l-am gasit manjit cu sange pe gat, dupa atatea ore petrecute la urgenta: il stersesera atat cat sa vada daca nu avea si acolo rani, dar il stersesera cu un servetel sau un pansament uscat... In sfarsit, mai bine sa incerc sa uit tot ce am vazut atunci!). Mai are 2 rani si pe pavilionul urechii, pe dinauntru, mici, dar NU m-a lasat sa umblu la ele cu nici un chip. Poate diseara. Apropo, gandindu-ma ca-i e teama de alte dureri si nu vrea nici macar o mica usturime de dezinfectant, am petrecut vreun sfert de ora in raionul "Pansamente si dezinfectante" de la Delhaize si am gasit acolo o chestie fff practica (sper sa fie si eficienta): cate un mic recipient de plastic individual, mic cat unghia de la degetul mijlociu, in care se afla un lichid dezinfectant, care in contact cu aerul face o pojghita transparenta dar impermeabila pt apa si bacterii, practic un pansament. Cu chestia asta am reusit sa-l pansez pe Sol la cap, fara sa-l usture si fara sa-l deranjeze.
Ei, si ca un facut, tot ieri i-a venit lui un pachet din Germania, o nazdravanie pt mixat muzica, ceva extraordinar, cadoul lui de ziua lui. Si nu-si mai incapea in piele de bucurie ieri seara.
Deci, lucrurile reintra in normal atat de bine, incat mi-e si teama deja ca n-o sa mai vrea sa mearga la O.R.L.-ista vineri. Asa e el. Dar o sa-l conving eu, daca o fi asa, don't worry (be happy)! Ah, ce bine imi pare ce bine imi pare ce bine imi pare ca e o natura asa de pozitiva! Are nasul cat un cartofior, ochiul stang e mic si negru, dar mixeaza si se bucura de prietenii care vin sa-l vada.
Concluzie: sunt muuuuuuuuuuuuult mai bine decat ieri!
Abia acum am citit scrisorica ta. E absolut groaznic ce s-a intamplat, dar eu zic multumesc lui Dumnezeu ca e acasa pe piciorusele lui. Si eu cred ca un scan ar trebui facut, chiar daca medicul spune ca nu e cazul, e mai bine sa fii sigur.
Incearca sa nu te mai gandesti la toate lucrurile rele intamplate altora, fiecare dintre noi avem calea noastra, asa ca ceea ce se intampla altora nu este acelasi lucru cu viata noastra. Stiu ca e mai usor de zis decat de pus in practica dar incearca putin, alunga gandurile nefavorabile atunci cand vin si pune altele frumoase in loc. :)
Acum ce face? E mai bine , nu-i asa? mai da-mi vesti te rog, cand ai timp.
va imbratisez cu drag,
c
Draga Caroline,
Sa stii ca bucuria de a-l vedea mai bine si vesel ca intotdeauna e mai buna decat orice incurajare pe care mi-as putea-o prodiga eu insami sau tu sau altcineva. Dar multumesc pt gandul bun! :-)
Ieri seara, la insistentele lui Doru si rugamintile mele, am reusit sa-l bibilesc la ranile de pe cap si din spatele urechii (cei de la urgenta nu au facut-o; inteleg din ce in ce mai bine ca, la urgenta, tipii nu se ocupa decat strict de ceea ce ar putea sa-ti puna viata in pericol, in rest, te descurci; acum intelg mai bine de ce l-am gasit manjit cu sange pe gat, dupa atatea ore petrecute la urgenta: il stersesera atat cat sa vada daca nu avea si acolo rani, dar il stersesera cu un servetel sau un pansament uscat... In sfarsit, mai bine sa incerc sa uit tot ce am vazut atunci!). Mai are 2 rani si pe pavilionul urechii, pe dinauntru, mici, dar NU m-a lasat sa umblu la ele cu nici un chip. Poate diseara. Apropo, gandindu-ma ca-i e teama de alte dureri si nu vrea nici macar o mica usturime de dezinfectant, am petrecut vreun sfert de ora in raionul "Pansamente si dezinfectante" de la Delhaize si am gasit acolo o chestie fff practica (sper sa fie si eficienta): cate un mic recipient de plastic individual, mic cat unghia de la degetul mijlociu, in care se afla un lichid dezinfectant, care in contact cu aerul face o pojghita transparenta dar impermeabila pt apa si bacterii, practic un pansament. Cu chestia asta am reusit sa-l pansez pe Sol la cap, fara sa-l usture si fara sa-l deranjeze.
Ei, si ca un facut, tot ieri i-a venit lui un pachet din Germania, o nazdravanie pt mixat muzica, ceva extraordinar, cadoul lui de ziua lui. Si nu-si mai incapea in piele de bucurie ieri seara.
Deci, lucrurile reintra in normal atat de bine, incat mi-e si teama deja ca n-o sa mai vrea sa mearga la O.R.L.-ista vineri. Asa e el. Dar o sa-l conving eu, daca o fi asa, don't worry (be happy)! Ah, ce bine imi pare ce bine imi pare ce bine imi pare ca e o natura asa de pozitiva! Are nasul cat un cartofior, ochiul stang e mic si negru, dar mixeaza si se bucura de prietenii care vin sa-l vada.
Concluzie: sunt muuuuuuuuuuuuult mai bine decat ieri!
lundi 17 septembre 2007
Intamplare ingrozitoare, cu Sol
Din cate mi s-a povestit, din cate am mai dedus eu (Sol nu-si aminteste), a fost cam asa:
- sambata seara, Sol pleaca la un pahar de vorba, cu prieteni de ai lui, in centru, la Nivelles
- pe la 11, ne suna sa ne spuna ca l-a rugat un prieten sa inlocuiasca pe un DJ bolnav, la o petrecere, la Caves de Cureghem, Bruxelles si ca a acceptat; il ruga pe Doru sa vina la 3 noaptea, la Bxl, sa-l ia; Doru a scartait un pic, dar numai un pic si a fost de acord.; urma ca Sol sa-i trmita un sms cu adresa exacta
- pe la 11 jumãtate, Sol trimite adresa si ii spune lui Doru ca nu mai trebuie sa vina la 3 noaptea, ci la 9 dim. OK
- pe la 6 dim., Doru, care se culcase singur jos, pe canapea, primeste un apel de la un sergent "nu stiu cine", care s-a invartit saracu' o vreme dupa coada prezentandu-se, spunand ca e vorba despre Sol, ca e la spital… Pana cand Doru a cam tipat la el sa afle daca Sol e intreg sau nu?!!! Da, sigur, e intreg, doar ca are nasul spart si un ochi negru, l-au batut niste indivizi pe strada, noaptea… Dar ca e in afara de orice primejdie acum si doarme
- Doru s-a gandit sa ma lase sa dorm, daca tot doarme si Sol si oricum nu as fi avut ce face la ora aia (stia el bine ca l-as fi rugat sa ma duca acolo, sa fac de paza la spital, pana se trezeste Sol).
- ma trezesc si eu chiar la 9:30, mirata ca nu am auzit nimic jos, cum ca Doru ar fi trantit usa la plecare; cobor fuga la el si: "hei, ai uitat sa pui ceasul sa sune, era vorba sa-l iei pe Sol la 9:30…" ; el se intoarce imediat de pe o parte spre mine, cu ochii deschisi, nu tin minte expresia, si-mi spune: Sol e la spital, la Bxl, are nasul spart si un ochi negru.
- si a inceput seria infernala de telefoane: la spital la camera de garda, la spital la Sol (care nu raspundea), la prietenul cel mai bun al lui Sol, Maxime, care dormea si habar nu avea despre ce se intamplase, dar care la randul lui a telefonat la alt prieten de-al lor, care ar fi trebuit sa fie cu Sol in momentul acela…; in sfarsit, ne-a sunat Sol, care se culcase cu grija noastra (de unde telefonul initial) si s-a trezit cu grija ca nu stim nimic despre el; dar nici nu stia unde este! pe cand vorbea cu noi, s-a auzit vocea lui ca din off, "Excusez-moi, Madame, c'est où qu'on est là? quel hôpital?" "Mami, tati, veniti repede sa ma luati de aici ca nu mai pot! Si aduceti-mi si niste tigari, va rog mult!" "Venim in cel mult o juma de ora, stai cuminte, aducem haine, cum te simti?" a incercat el sa povesteasca putin, dar pur si simplu nu-si aminteste decat ca, la un moment dat, a fost atacat de niste negri (despre care am aflat apoi ca erau trei), nu stie de ce, nu-si aminteste de nici o lovitura… Atata doar, un negru care urla la el, cu gura maaaaare deschisa, dar nu stie CE urla si de fapt nici nu stie precis daca e o amintire adevarata despre ce se intamplase cu o noapte inainte sau daca nu cumva si-o imagineaza el sau daca nu cumva a vazut-o in vreun film…
- pe cand ne imbracam in viteza (nu-ti povestesc cum e sa te imbraci cand tremuri cu amplitudinea cu care tremuram ieri!), Maxime ne-a sunat sa ne spuna ca a mai aflat cate ceva de la Api, prietenul care ar fi trebuit sa se afle cu Sol, in momentul acela ("treaba" se intampla deci intre 3 si 4 dimineata; iti inchipui ce tare se musca Doru de pumni de oftica ca nu s-a aratat dispus din prima sa-l ia pe Sol de unde era petrecerea, la 3 noaptea…!): erau amandoi cu cateva pahare de bere in nas si veseli. La un moment dat trei negri s-au apropiat de ei si au cerut tigari (Sol da intotdeuna tigari, cand vine careva necunoscut sa-i ceara). Api a avut un al 6 simt si i-a spus lui Sol, printre dinti "Acum, facem stanga imprejur si fugim!" El, Api, a fugit, crezand ca Sol l-a auzit. Sol a ramas pe loc, probabil cautatndu-se dupa tigari. Si nenorocitii aia l-au batut atat de tare incat Sol nici nu-si aminteste ce si cum s-a intamplat. Sol spune ca nu crede ca a cazut la pamant, dar eu am vazut pe umarul lui o julitura care-mi seamana a urma de bocanc! Copilul meu, floarea mea, tanarul acesta zambitor si firav – pe el l-au pus pe jos si au dat cu picioarele in el. I-au furat portofelul si tigarile. Pt asta era toata marsavia. Trei contra unu. Eu nu sunt rasista, totusi m-am surprins ieri uitandu-ma cu frica la niste negri, pe acolo, pe la spital.
- in sfarsit, am ajuns la spital, a venit si Maxime cu noi; era si el tare ingrijorat
- Sol, pacientul n° 22 din unitatea 406. Nasul umflat, la radacina. Ochiul stang umflat, pe jumatate deschis si purtand diverse nuante de violet, verde si galben, predominand violetul. O mare umflatura si rana deschisa, in spatele urechii drepte. Doua rani aparent superficiale, pe pielea capului – dar care au sangerat suficient ca sa se inchege in juvitele de par. Urme de sange, prost sterse, pe gat si pe maini – impresionant, sigur (am reusit sa nu plang, acolo), dar nu a pierdut mult sange, daca e sa ma iau dupa hainele murdarite cu sange doar (doar?!!!) in zona gatului. S-a ridicat in picioare, vesel, mai ales de faptul ca a venit si Maxime sa-l vada (pe noi, se astepta sa ne vada) si haideti sa fumama o tigara, va rog. Parca nu mai fumase de 50 de ani! Haide! Slava Domnului ca ti-e gandul la fumat! Slava Domnului ca te tii pe picioare asa de bine! Schioapata, pt ca are mare durere in cvadricepsul de la piciorul drept, muschi striviti.
- ne-a povestit un pic, atat cat isi aminteste el, ti-am spus mai sus, mai complet
- momentul cel mai nasol i-a fost DUPA, cand il dureau toate alea, avea constiinta faptului ca fusese batut, nu stia cat de grav este, dar avea sange mai peste tot la cap, deci se gandea ca e grav, aparuse si Api, care beat fiind in continuare, a dat telefon la politie si, crezandu-se cu o zi in urma si la Charleroi, dadea o adresa aiurea de acolo; in plus, el are un nume caraghios (nu-mi amintesc care), in plus dadea numele lui Sol care niic el nu e obisnuit, toate astea coroborate au facut ca, a pierdut ¾ de ora cu politia la telefon! Daca, Doamne fereste, Sol avea vreun cutit prin burta, murea!
- (revenind cu povestirea la spital, pe vremea vizitei noastre) pe la 14:30, a venit in sfarsit o doctorita (neurolog?) care, afland de la infirmiera sefa ca eu tineam neaparat sa i se faca un scan lui Sol, a venit sa-i faca un examen lui Sol din care sa reieasa, din cate am prieceput eu, ca nu are zone din creier afectate de lovituri. Bine, eu nu cer de la viata altceva decat sa NU aiba urmari grave chestia asta nenorocita, dar, cum eu am citit carti si am vazut filme proaste, nu-mi iese din cap ca Sol ar trebui sa faca un scan. Tipa mi-a spus ca, dupa ea nu e nevoie, dar ca, daca tin neaparat, atunci pot sa cer o trimitere de la medicul de familie. Ceea ce voi face. Mi-a mai spus ca, dupa 5 zile de la intamplarea asta, trebuie sa-l vada un ORL-ist, pt nas (despre care mi-a confirmat ca e rupt), dar mai ales pt umflatura din spatele urechii. Deja am luat un RV, pr vineri la pranz. am sa o rog pe ea, ORL-ista, sa-mi dea trimitere pt scan. Daca se poate. Daca nu, atunci om merge la medicul de familie.
- (revenind din nou in momentul de la spital) pe cand il controla pe Sol, dat fiind faptul ca parea sa fie in regula, i-a dat voie sa plece acasa. Uf! ce bucurie pe capul lui Sol! Vai, ce incercata era inima mea: pe de o parte asa o mare fericire sa-l vad ca topaie intr-un picior, literalmente, iar pe de alta parte, sa-i vad zambetul stramb din cauza ochiului si a nasului umflate, plus ce mai stiam in "rest".
Sol a dormit azi-noapte ca un puicusor si adineauri imi spunea la telefon ca parca i s-a mai dezumflat in spatele urechii.
Concluzia practica la "treaba" asta este ca Sol trebuie sa se asigure, de fiecare data cand mai iese noaptea, ca e la Bxl sau in alta parte, ca se deplaseaza cu vreun prieten cu masina. Iar daca nu are un prieten cu masina, sa-l sune pe Doru, care a spus ca orice ar fi, lasa totul si merge sa-l ia, oriunde ar fi. Numai sa nu se mai expuna!
Cam asta a fost. Tot ce-mi doresc mai mult este ca tot ce a fost rau sa ramana in urma!
Ce sa-ti spun, ca nici acum nu am scapat de tremur. Daca nu-mi tin mainile sprijinite de ceva fix, e jale! Nu reusesc sa ma impotrivesc senzatiei ingrozitoare de pericol (1) prin care a trecut Sol si (2) prin care mai poate trece oricand, daca nu e atent. Sol e tanar si curajos, nu se proiecteaza in viitor intr-o situatie similara. Si oricand o astfel de situatie se poate reprezenta. Sau mai rau…
Ma doare ingrozitor imaginea in care Sol este pe jos, facut covrig, si nenorocitii aia dau cu picioarele in el, iar el nici nu mai stie de el. Si nu reusesc sa scap de imaginea asta. Poate, cu timpul. Fac tot felul de rationamente, cum ca lumea este ce este, CU sau FARA perceptia mea despre ea, adica imi dau seama foarte bine ca nimic nu s-a schimbat inntre uratenia ei de sambata si pana acum. Totusi… :-(
Gata, asta a fost si sper sa nu mai fie vreodata!!!
Draga Caroline,
Iti multumesc tare pt gandurile tale bune, sa stii ca mi-au facut mult bine. In ce fel? Iti explic: la noi in familie, cea mai credincioasa era mama lui Doru. Si ea ne mai linistea, pe cand mai aveam vreo durere sau problema, spunandu-ne ca se va ruga pt noi. Ea nu mai este acum si uite ca in cel mai negru moment din viata mea si cred ca pot spune a noastra – Caroline imi spune la telefon ca se va ruga pt Sol. Intelegi?
- sambata seara, Sol pleaca la un pahar de vorba, cu prieteni de ai lui, in centru, la Nivelles
- pe la 11, ne suna sa ne spuna ca l-a rugat un prieten sa inlocuiasca pe un DJ bolnav, la o petrecere, la Caves de Cureghem, Bruxelles si ca a acceptat; il ruga pe Doru sa vina la 3 noaptea, la Bxl, sa-l ia; Doru a scartait un pic, dar numai un pic si a fost de acord.; urma ca Sol sa-i trmita un sms cu adresa exacta
- pe la 11 jumãtate, Sol trimite adresa si ii spune lui Doru ca nu mai trebuie sa vina la 3 noaptea, ci la 9 dim. OK
- pe la 6 dim., Doru, care se culcase singur jos, pe canapea, primeste un apel de la un sergent "nu stiu cine", care s-a invartit saracu' o vreme dupa coada prezentandu-se, spunand ca e vorba despre Sol, ca e la spital… Pana cand Doru a cam tipat la el sa afle daca Sol e intreg sau nu?!!! Da, sigur, e intreg, doar ca are nasul spart si un ochi negru, l-au batut niste indivizi pe strada, noaptea… Dar ca e in afara de orice primejdie acum si doarme
- Doru s-a gandit sa ma lase sa dorm, daca tot doarme si Sol si oricum nu as fi avut ce face la ora aia (stia el bine ca l-as fi rugat sa ma duca acolo, sa fac de paza la spital, pana se trezeste Sol).
- ma trezesc si eu chiar la 9:30, mirata ca nu am auzit nimic jos, cum ca Doru ar fi trantit usa la plecare; cobor fuga la el si: "hei, ai uitat sa pui ceasul sa sune, era vorba sa-l iei pe Sol la 9:30…" ; el se intoarce imediat de pe o parte spre mine, cu ochii deschisi, nu tin minte expresia, si-mi spune: Sol e la spital, la Bxl, are nasul spart si un ochi negru.
- si a inceput seria infernala de telefoane: la spital la camera de garda, la spital la Sol (care nu raspundea), la prietenul cel mai bun al lui Sol, Maxime, care dormea si habar nu avea despre ce se intamplase, dar care la randul lui a telefonat la alt prieten de-al lor, care ar fi trebuit sa fie cu Sol in momentul acela…; in sfarsit, ne-a sunat Sol, care se culcase cu grija noastra (de unde telefonul initial) si s-a trezit cu grija ca nu stim nimic despre el; dar nici nu stia unde este! pe cand vorbea cu noi, s-a auzit vocea lui ca din off, "Excusez-moi, Madame, c'est où qu'on est là? quel hôpital?" "Mami, tati, veniti repede sa ma luati de aici ca nu mai pot! Si aduceti-mi si niste tigari, va rog mult!" "Venim in cel mult o juma de ora, stai cuminte, aducem haine, cum te simti?" a incercat el sa povesteasca putin, dar pur si simplu nu-si aminteste decat ca, la un moment dat, a fost atacat de niste negri (despre care am aflat apoi ca erau trei), nu stie de ce, nu-si aminteste de nici o lovitura… Atata doar, un negru care urla la el, cu gura maaaaare deschisa, dar nu stie CE urla si de fapt nici nu stie precis daca e o amintire adevarata despre ce se intamplase cu o noapte inainte sau daca nu cumva si-o imagineaza el sau daca nu cumva a vazut-o in vreun film…
- pe cand ne imbracam in viteza (nu-ti povestesc cum e sa te imbraci cand tremuri cu amplitudinea cu care tremuram ieri!), Maxime ne-a sunat sa ne spuna ca a mai aflat cate ceva de la Api, prietenul care ar fi trebuit sa se afle cu Sol, in momentul acela ("treaba" se intampla deci intre 3 si 4 dimineata; iti inchipui ce tare se musca Doru de pumni de oftica ca nu s-a aratat dispus din prima sa-l ia pe Sol de unde era petrecerea, la 3 noaptea…!): erau amandoi cu cateva pahare de bere in nas si veseli. La un moment dat trei negri s-au apropiat de ei si au cerut tigari (Sol da intotdeuna tigari, cand vine careva necunoscut sa-i ceara). Api a avut un al 6 simt si i-a spus lui Sol, printre dinti "Acum, facem stanga imprejur si fugim!" El, Api, a fugit, crezand ca Sol l-a auzit. Sol a ramas pe loc, probabil cautatndu-se dupa tigari. Si nenorocitii aia l-au batut atat de tare incat Sol nici nu-si aminteste ce si cum s-a intamplat. Sol spune ca nu crede ca a cazut la pamant, dar eu am vazut pe umarul lui o julitura care-mi seamana a urma de bocanc! Copilul meu, floarea mea, tanarul acesta zambitor si firav – pe el l-au pus pe jos si au dat cu picioarele in el. I-au furat portofelul si tigarile. Pt asta era toata marsavia. Trei contra unu. Eu nu sunt rasista, totusi m-am surprins ieri uitandu-ma cu frica la niste negri, pe acolo, pe la spital.
- in sfarsit, am ajuns la spital, a venit si Maxime cu noi; era si el tare ingrijorat
- Sol, pacientul n° 22 din unitatea 406. Nasul umflat, la radacina. Ochiul stang umflat, pe jumatate deschis si purtand diverse nuante de violet, verde si galben, predominand violetul. O mare umflatura si rana deschisa, in spatele urechii drepte. Doua rani aparent superficiale, pe pielea capului – dar care au sangerat suficient ca sa se inchege in juvitele de par. Urme de sange, prost sterse, pe gat si pe maini – impresionant, sigur (am reusit sa nu plang, acolo), dar nu a pierdut mult sange, daca e sa ma iau dupa hainele murdarite cu sange doar (doar?!!!) in zona gatului. S-a ridicat in picioare, vesel, mai ales de faptul ca a venit si Maxime sa-l vada (pe noi, se astepta sa ne vada) si haideti sa fumama o tigara, va rog. Parca nu mai fumase de 50 de ani! Haide! Slava Domnului ca ti-e gandul la fumat! Slava Domnului ca te tii pe picioare asa de bine! Schioapata, pt ca are mare durere in cvadricepsul de la piciorul drept, muschi striviti.
- ne-a povestit un pic, atat cat isi aminteste el, ti-am spus mai sus, mai complet
- momentul cel mai nasol i-a fost DUPA, cand il dureau toate alea, avea constiinta faptului ca fusese batut, nu stia cat de grav este, dar avea sange mai peste tot la cap, deci se gandea ca e grav, aparuse si Api, care beat fiind in continuare, a dat telefon la politie si, crezandu-se cu o zi in urma si la Charleroi, dadea o adresa aiurea de acolo; in plus, el are un nume caraghios (nu-mi amintesc care), in plus dadea numele lui Sol care niic el nu e obisnuit, toate astea coroborate au facut ca, a pierdut ¾ de ora cu politia la telefon! Daca, Doamne fereste, Sol avea vreun cutit prin burta, murea!
- (revenind cu povestirea la spital, pe vremea vizitei noastre) pe la 14:30, a venit in sfarsit o doctorita (neurolog?) care, afland de la infirmiera sefa ca eu tineam neaparat sa i se faca un scan lui Sol, a venit sa-i faca un examen lui Sol din care sa reieasa, din cate am prieceput eu, ca nu are zone din creier afectate de lovituri. Bine, eu nu cer de la viata altceva decat sa NU aiba urmari grave chestia asta nenorocita, dar, cum eu am citit carti si am vazut filme proaste, nu-mi iese din cap ca Sol ar trebui sa faca un scan. Tipa mi-a spus ca, dupa ea nu e nevoie, dar ca, daca tin neaparat, atunci pot sa cer o trimitere de la medicul de familie. Ceea ce voi face. Mi-a mai spus ca, dupa 5 zile de la intamplarea asta, trebuie sa-l vada un ORL-ist, pt nas (despre care mi-a confirmat ca e rupt), dar mai ales pt umflatura din spatele urechii. Deja am luat un RV, pr vineri la pranz. am sa o rog pe ea, ORL-ista, sa-mi dea trimitere pt scan. Daca se poate. Daca nu, atunci om merge la medicul de familie.
- (revenind din nou in momentul de la spital) pe cand il controla pe Sol, dat fiind faptul ca parea sa fie in regula, i-a dat voie sa plece acasa. Uf! ce bucurie pe capul lui Sol! Vai, ce incercata era inima mea: pe de o parte asa o mare fericire sa-l vad ca topaie intr-un picior, literalmente, iar pe de alta parte, sa-i vad zambetul stramb din cauza ochiului si a nasului umflate, plus ce mai stiam in "rest".
Sol a dormit azi-noapte ca un puicusor si adineauri imi spunea la telefon ca parca i s-a mai dezumflat in spatele urechii.
Concluzia practica la "treaba" asta este ca Sol trebuie sa se asigure, de fiecare data cand mai iese noaptea, ca e la Bxl sau in alta parte, ca se deplaseaza cu vreun prieten cu masina. Iar daca nu are un prieten cu masina, sa-l sune pe Doru, care a spus ca orice ar fi, lasa totul si merge sa-l ia, oriunde ar fi. Numai sa nu se mai expuna!
Cam asta a fost. Tot ce-mi doresc mai mult este ca tot ce a fost rau sa ramana in urma!
Ce sa-ti spun, ca nici acum nu am scapat de tremur. Daca nu-mi tin mainile sprijinite de ceva fix, e jale! Nu reusesc sa ma impotrivesc senzatiei ingrozitoare de pericol (1) prin care a trecut Sol si (2) prin care mai poate trece oricand, daca nu e atent. Sol e tanar si curajos, nu se proiecteaza in viitor intr-o situatie similara. Si oricand o astfel de situatie se poate reprezenta. Sau mai rau…
Ma doare ingrozitor imaginea in care Sol este pe jos, facut covrig, si nenorocitii aia dau cu picioarele in el, iar el nici nu mai stie de el. Si nu reusesc sa scap de imaginea asta. Poate, cu timpul. Fac tot felul de rationamente, cum ca lumea este ce este, CU sau FARA perceptia mea despre ea, adica imi dau seama foarte bine ca nimic nu s-a schimbat inntre uratenia ei de sambata si pana acum. Totusi… :-(
Gata, asta a fost si sper sa nu mai fie vreodata!!!
Draga Caroline,
Iti multumesc tare pt gandurile tale bune, sa stii ca mi-au facut mult bine. In ce fel? Iti explic: la noi in familie, cea mai credincioasa era mama lui Doru. Si ea ne mai linistea, pe cand mai aveam vreo durere sau problema, spunandu-ne ca se va ruga pt noi. Ea nu mai este acum si uite ca in cel mai negru moment din viata mea si cred ca pot spune a noastra – Caroline imi spune la telefon ca se va ruga pt Sol. Intelegi?
samedi 15 septembre 2007
Oh, nu e posibil asa ceva: azi am facut galuste cu prune, prima oara in viata mea!
Si au iesit bune!
Avea mama o reteta, din Ardeal, de galuste cu prune facute cu drojdie. Erau extraordinar de bune! De departe mai bune decat astea cu cartofi. Dar nu m-am gandit sa-i cer mamii reteta si acum m-am trezit ca nu o am.
Am sa incerc eu, in vreun concediu, s-o reconstitui, din amintiri.
Ce dor imi e de mama!
jeudi 13 septembre 2007
La joueuse de go, de Shan Sa
Ah, am citit o carte care mi-a facut un efect rar: am terminat-o ieri, in tren spre casa, si de atunci cam din ora in ora imi amintesc de ea si de ce se intamplA acolo, cu fiori in inima! Extraordinara cartea – pt mine! Autoarea: Shan Sa (chinezoaica), titlul cartii, in franceza: "La joueuse de go". Extra, extra!
In plus, este scrisa ca si cum cele doua personaje principale ar fi rand pe rand naratori. Ai pasaje care se suprapun, din cele doua puncte de vedere diferite. Foarte foarte faina cartea, o bijuterie!
Voi reveni cu pasaje din carte.
------------------------------
Uite, am revenit.
<< -- Un homme, tu comprends, est différent des garçons moustachus qui rôdent autour du collège. Il dévine ta pensée, prévoit ton plaisir. A ses côtés, tu n'est plus une fille mais une déesse, une sage, une vieille âme qui a vécu toutes les époques et qu'il contemple avec la curiosité intense d'un nouveau-né.>>
<
mercredi 12 septembre 2007
Smochine de Barbaria (figues de Barbarie)
...cevaaaaa, extraordinar de bun!
Doru nici nu vrea sa le guste.
Eu sunt topita dupa ele.
Le-am facut o poza fuga si acum fug la gara, sa prind trenul de 7:55, spre munca.
O zi buna!
Multumesc!
samedi 8 septembre 2007
tarta de caise
Azi am facut o tarta de caise, cu un fond de gem de caise si cu caise uscate. A iesit frumoasa tarta, dar cam dulce. Tin minte, pt data viitoare, o voi face la inceputul verii, cu caise proaspete.
salata de vinete, rosii, brocoli si altele
-- 1 cana buna ca de cafea, cu orez complet (dar poate fi si quinoa, si bulgur complet, sau cuscus) - se fierbe si se scurge daca e necesar
-- 1 vanata mijlocie (dar poate fi si mare), spalata, debarasata de codita si sepale, taiata in felii de 1 cm (cu coaja cu tot!), date prin faina si rumenite in ulei de arahide (se pare ca rezista celmai bine la temperaturi inalte)
-- 1/2 brocoli taiat in buchetele (ma gandesc ca putea sa fie si conopida, de ce nu?)
-- seminte de dovleac, prajite putin - cate seminte? - pai eu am pus cat sa acopar fundul unei tigai cu diametrul de 20 cm, sa nu am dificultati la prajire, sa fie un singur strat
-- 2 rosii
-- 1/2 cepa taiata marunt
-- sos de soia dulce
(ha! tocmai a batut-o Justine pe Venus, la U.S. Open!!!)
-- sucul unei lamai
-- ulei de masline
-- tabasco rosu
==> iarasi a iesit o salata extra! nu stiu ce sa ma fac cu atata talent culinar vegetarian 100%
:-)
vendredi 7 septembre 2007
salata de fasole uscata
-- 1 borcan de 800 ml de fasole alba uscata
-- 1 conserva de vreo 400 ml de fasole rosie uscata
-- Un rest, cat doi-trei-patru pumni de bulgur complet (poate fi si orez, sau quinoa, sau cuscus)
-- 1/2 ceapa taiata marunt
-- 2 pumni de capere murate (sigur, pot fi si castraveciori murati)
-- 1 conserva de vreo 400 ml de "coeurs de bambus" - sunt de fapt tulpini sau miez de tulpini din nus' ce parte a bambusului, taiate i cilindrii de vreo 15 cm lungime si cam de 2 cm in sectiune - inainte de a le pune in salata, le tai si eu in cilindrulete de 1,5 cm lungime.
-- 1/2 dintr-o varza chinezeasca, taiata "taitei" (sau chiar intreaga)
-- 1/2 brocoli, taiat in buchetele
-- sucul de la o lamaie
-- 1 legatura de tarhon (indispensabil? cred ca da)
-- ulei de masline
-- sos soia
=> o mi-nu-ne!
Sol, Coliseum, Charleroi
In seara asta, Sol participa la un spectacol, "Synapse", in Charleroi, la Coliseum. El si altii, vor face un spectacol de drum & bass (Sol), electro, dubstep, jungle... Tare as fi vrut sa merg. Dar Doru vrea sa vada finala de la U.S. Open...
Si nu pot merge singura, ca e noaptea tarziu, in alt oras... Mi-era tare ciuda mai devreme! L-am luat pe Sol de-o parte si i-am spus ca ce mult as vrea sa merg, dar uite... "Nu-i nimica, mami, chiar nici o problema, vii in pod si ma asculti cand vrei...!" "Dar uite, zic, as vrea sa fac ceva cumva simbolic, as vrea sa-i platesc cuiva intrarea, ca si cum as fi eu acolo (chestii din astea sentimentale, la care nu multa lume ma taie)." "Da, excelent!, uite, ii platesti tu intrarea lui Judith. Are sa se bucure tare." Ei, si eu ma bucur. Judith e o prietena de a lui, extraordinar de faina fata, imi place foarte mult de ea. E studenta, nu prea are bani (presupun), asa ca ii va prinde bine.
Doru se uita la un meci tare de rugby, Argentina-Franta. Pe cand s-au cantat imnurile celor doua tari, la deschidere, jucatorii aveau lacrimi in ochi. Mai incolo, o sa se uite la tenis. Eu am sa incarc niste poze pe blogul meu, cu explicatiile lor. MAi incolo, o sa ma uit si eu la tenis: semifinala, intre Justine Henin si Venus Williams.
--------------------------
(vreo 3 ore mai tarziu: Doru i-a dat telefon lui Sol sa-l intrebe cum a fost. Raspunsul este: excelent!)
Sur des notices d'emploi
(je ne sais pas qui a fait les commentaires en italiques)
Sur un savon DOVE :
« Utiliser comme un savon normal »
(C'est à dire?)
Sur un tiramisu Tesco's :
« A consommer avant ... voir ci-dessous », et en dessous, juste à côté de la date limite de consommation :! « Ne pas retourner »
(Trop tard, j'ai tout renversé ?)
Sur un pudding Marks & Spencer :
« Le produit sera chaud après avoir été réchauffé »
(ça, si tu l'avais pas dit...!)
Sur le paquet d'un fer ROWENTA :
« Ne pas repasser les vêtements à même le corps »
(Pourtant cela ferait gagner pas mal de temps, non ?)
Sur un somnifère Nytol :
« Attention ce produit peut entraîner un état de somnolence »
(Et je le prends pourquoi, rappelez-moi ?)
Sur un sèche-cheveux SEARS: On peut lire
« Ne pas utiliser en dormant »
(Sans commentaire)
Sur un sachet de FRITOS:
« Grand concours, nombreux prix. Gratuit sans obligation d'achat. « Détails à l'intérieur du paquet »
(Concours spécial pour couillons !?)
Sur un sirop pour la toux pour enfant :
« Ne pas conduire ou utiliser de machine-outil après absorption »
(Je pense que l'on pourrait réduire énormément le taux des accidents sur les chantiers si on arrivait à réduire le nombre d'enfants de 5 ans qui conduisent un tractopelle alors qu'ils sont malades !)
Sur la plupart des guirlandes lumineuses de Noël :
« Pour usage intérieur et extérieur uniquement »
(Oui, mais par rapport à quoi ?)
Sur un robot de cuisine japonais :
« Ne doit pas être utilisé pour un autre usage »
(Là, il va falloir m'aider avec celle-là. Parce que franchement je suis assez dubitatif ...?)
Sur un paquet de cacahuètes Steinsbury :
« Avertissement : contient des cacahuètes »
(Non ! ... sérieux ?)
Sur un paquet de biscuits apéritif American Airlines:
"Instructions : 1. Ouvrir paquet. 2. Manger biscuit"
(Moi, Tarzan. Toi, Jane. Nous voyager avec Virgin Express !! )
Et la meil! leure pour la fin : Sur une tronçonneuse suédoise :
« Ne pas essayer d'arrêter la chaîne avec les mains ou les parties génitales »
(Parce qu'il y a eu beaucoup de cas ??? )
Si ce n'est pas une erreur de traduction, ils sont balaises ces suédois !!!
Sur un savon DOVE :
« Utiliser comme un savon normal »
(C'est à dire?)
Sur un tiramisu Tesco's :
« A consommer avant ... voir ci-dessous », et en dessous, juste à côté de la date limite de consommation :! « Ne pas retourner »
(Trop tard, j'ai tout renversé ?)
Sur un pudding Marks & Spencer :
« Le produit sera chaud après avoir été réchauffé »
(ça, si tu l'avais pas dit...!)
Sur le paquet d'un fer ROWENTA :
« Ne pas repasser les vêtements à même le corps »
(Pourtant cela ferait gagner pas mal de temps, non ?)
Sur un somnifère Nytol :
« Attention ce produit peut entraîner un état de somnolence »
(Et je le prends pourquoi, rappelez-moi ?)
Sur un sèche-cheveux SEARS: On peut lire
« Ne pas utiliser en dormant »
(Sans commentaire)
Sur un sachet de FRITOS:
« Grand concours, nombreux prix. Gratuit sans obligation d'achat. « Détails à l'intérieur du paquet »
(Concours spécial pour couillons !?)
Sur un sirop pour la toux pour enfant :
« Ne pas conduire ou utiliser de machine-outil après absorption »
(Je pense que l'on pourrait réduire énormément le taux des accidents sur les chantiers si on arrivait à réduire le nombre d'enfants de 5 ans qui conduisent un tractopelle alors qu'ils sont malades !)
Sur la plupart des guirlandes lumineuses de Noël :
« Pour usage intérieur et extérieur uniquement »
(Oui, mais par rapport à quoi ?)
Sur un robot de cuisine japonais :
« Ne doit pas être utilisé pour un autre usage »
(Là, il va falloir m'aider avec celle-là. Parce que franchement je suis assez dubitatif ...?)
Sur un paquet de cacahuètes Steinsbury :
« Avertissement : contient des cacahuètes »
(Non ! ... sérieux ?)
Sur un paquet de biscuits apéritif American Airlines:
"Instructions : 1. Ouvrir paquet. 2. Manger biscuit"
(Moi, Tarzan. Toi, Jane. Nous voyager avec Virgin Express !! )
Et la meil! leure pour la fin : Sur une tronçonneuse suédoise :
« Ne pas essayer d'arrêter la chaîne avec les mains ou les parties génitales »
(Parce qu'il y a eu beaucoup de cas ??? )
Si ce n'est pas une erreur de traduction, ils sont balaises ces suédois !!!
jeudi 6 septembre 2007
Luciano Pavarotti a murit
A murit? Da, astia zic ca chiar a murit, dar nu cred ca a murit de tot! Asta nu se poate!
mercredi 5 septembre 2007
Bancuri, de la Caroline
Bancuri, de la Caroline: Ah, ah, ce efort ingrozitor sa razi in hohote... in sinea ta!
Mi le-a trimis pe cand eram la munca si o aveam pe acritura de Marie in fata mea si nu-mi puteam permite sa rad dupa pofta inimii.
Cand o aveam pe Carmen colega, ii traduceam bancurile pe care le primeam si ne amuzam impreuna 5 minute.
Un tip bate la poarta unei case! Un caine se ridica in 2 picioare si-i
spune:
- Stapanul nu e acasa!
Tipul lesina de spaima. Cand isi revine, il intreaba pe caine:
- Pai, daca esti caine, de ce nu latri ?
- N-am vrut sa va sperii !
Balena mascul se invarte nervos in jurul balenei femela:
- Guvernele tuturor tarilor, sute de organizatii ecologiste, lideri politici de marca, milioane de oameni - toti se lupta ca specia noastra sa supravietuiasca, iar tu imi spui mie ca te doare capul...
Bula si taica-sau:
- Ce mai e nou pe la scoala, fiule?
- Nimic! Mi-au prelungit contractul pentru clasa a VI-a!
Nu beau, nu fumez, ma scol la 6 in fiecare zi, ma culc la 10, nu-mi insel nevasta. Dar si cand oi iesi din puscarie...
In fata unei usi:
- Deschide, iubito !
- Nu pot, sunt dezbracata.
- Nu-i nimic, sunt singur !
- Eu nu !
Printr-o fereastra deschisa, se aude un glas de barbat:
- In casa asta eu comand!!!
Apoi un glas de femeie:
- Ia iesi de sub pat si mai spune o data !!!
El si ea.
Ea: Dragul meu, stii ce citesc in ochii tai?
El: Ce iubito?
Ea: Ca vrei sa te casatoresti cu mine.
El: Analfabeto !
Un jurnalist intreabadirectorul unei case de nebuni, care este testul ce se efectueaza pentru a externa un bolnav.
- Umplem cada cu apa, punem alaturi o lingura si o cana. Si ii propunem bolnavului sa elibereze cada de apa. Jurnalistul, zambind, spune:
- Orice om normal ar lua cana.
- Nu, - spune directorul, - un om normal ar scoate dopul de la cada.
Pe o banca, in parc, doi indragostiti se imbratiseaza.
La un moment dat, langa ei se asaza un domn, care o fixeaza cu privirea pe femeie. In cele din urma, partenerul ei nu mai suporta si izbucneste:
- N-am mai pomenit atata obraznicie !
- Regret, nu vreau sa va deranjez, dar trebuie sa-i cer nevestei cheia de la casa!
Un barbat vine de la baute cu pretinii, intra in casa si striga:
- FEMEIE, CINE-I SHAFU' IN CASA ASTA??
Nevasta-sa îi altoieste scurt un dos de palma peste fata. Barbatul raspunde spashit:
- Ce, n-am voie nici sa intreb?!!
Statea un tzigan pe un deal cu un boomerang in mana si cu fata plina de sange, se apropie altul:
- Ce faci ma?
- Stau..
- Da ce ai in mana??
- Nu stiu
- Pai si de ce il tii?? Arunca-l!
- Arunca-l tu...
Mi le-a trimis pe cand eram la munca si o aveam pe acritura de Marie in fata mea si nu-mi puteam permite sa rad dupa pofta inimii.
Cand o aveam pe Carmen colega, ii traduceam bancurile pe care le primeam si ne amuzam impreuna 5 minute.
Un tip bate la poarta unei case! Un caine se ridica in 2 picioare si-i
spune:
- Stapanul nu e acasa!
Tipul lesina de spaima. Cand isi revine, il intreaba pe caine:
- Pai, daca esti caine, de ce nu latri ?
- N-am vrut sa va sperii !
Balena mascul se invarte nervos in jurul balenei femela:
- Guvernele tuturor tarilor, sute de organizatii ecologiste, lideri politici de marca, milioane de oameni - toti se lupta ca specia noastra sa supravietuiasca, iar tu imi spui mie ca te doare capul...
Bula si taica-sau:
- Ce mai e nou pe la scoala, fiule?
- Nimic! Mi-au prelungit contractul pentru clasa a VI-a!
Nu beau, nu fumez, ma scol la 6 in fiecare zi, ma culc la 10, nu-mi insel nevasta. Dar si cand oi iesi din puscarie...
In fata unei usi:
- Deschide, iubito !
- Nu pot, sunt dezbracata.
- Nu-i nimic, sunt singur !
- Eu nu !
Printr-o fereastra deschisa, se aude un glas de barbat:
- In casa asta eu comand!!!
Apoi un glas de femeie:
- Ia iesi de sub pat si mai spune o data !!!
El si ea.
Ea: Dragul meu, stii ce citesc in ochii tai?
El: Ce iubito?
Ea: Ca vrei sa te casatoresti cu mine.
El: Analfabeto !
Un jurnalist intreabadirectorul unei case de nebuni, care este testul ce se efectueaza pentru a externa un bolnav.
- Umplem cada cu apa, punem alaturi o lingura si o cana. Si ii propunem bolnavului sa elibereze cada de apa. Jurnalistul, zambind, spune:
- Orice om normal ar lua cana.
- Nu, - spune directorul, - un om normal ar scoate dopul de la cada.
Pe o banca, in parc, doi indragostiti se imbratiseaza.
La un moment dat, langa ei se asaza un domn, care o fixeaza cu privirea pe femeie. In cele din urma, partenerul ei nu mai suporta si izbucneste:
- N-am mai pomenit atata obraznicie !
- Regret, nu vreau sa va deranjez, dar trebuie sa-i cer nevestei cheia de la casa!
Un barbat vine de la baute cu pretinii, intra in casa si striga:
- FEMEIE, CINE-I SHAFU' IN CASA ASTA??
Nevasta-sa îi altoieste scurt un dos de palma peste fata. Barbatul raspunde spashit:
- Ce, n-am voie nici sa intreb?!!
Statea un tzigan pe un deal cu un boomerang in mana si cu fata plina de sange, se apropie altul:
- Ce faci ma?
- Stau..
- Da ce ai in mana??
- Nu stiu
- Pai si de ce il tii?? Arunca-l!
- Arunca-l tu...
satul Bilin, din Palestina
Azi, am gasit in ziarul Metro un articol care ma bucurat foarte tare.
I-am povestit despre el lui Doru, care m-a uimit: in loc sa se bucure, chiar s-a enervat!
- Ah, sigur, din articolul asta trebuie sa reiasa cat de democratic este statul Israel! Si apoi, cu obida: Mare chestie - satul Bilin - fata de toate problemele trecute, prezente si viitoare ale Palestinei!
Inteleg de ce a reactionat asa. De fapt, eu, atunci cand m-am bucurat, am ales intre a reactiona ca el (si eu sunt scarbita, de atata vreme) sau a spera ca hotararea aceasta va marca o schimbare in relatiile dintre izraelieni si palestinieni. Naiba stie...!
... A! am reusit sa incarc poza, o juma' de ora mai tarziu. Trebuie ca a fost o coincidenta. Totusi (au cas où), am sa las aici rezumatul.
In mod bizar (asta ar fi culmea!!!) nu reusesc sa incarc poza cu articolul, asa ca am sa copiez aici rezumatul articolului:
"La Cour Suprême Israélienne a accordé hier une victoire symbolique aux Palestiniens. Elle a ordoné au Gouvernement d'Ehoud Olmert de revoir le parcours de la barrière de séparation avec la Cisjordanie, afin qu'elle contourne un village palestinien, symbole de l'opposition à ce mur."
------------------------------------------------------------------
A! am reusit sa incarc poza, o juma' de ora mai tarziu. Trebuie ca a fost o coincidenta. Totusi (au cas où), am sa las aici rezumatul.
Mi-e cam dor de Sandu
AziVio -> Sandu:
Draga Sandicut,
CE mai faci tu? Mi se pare ca ai disparut pt prea multa vreme. Nici eu nu sunt foarte asidua, stiu, dar macar mai apar pe ici pe colo, cu vreun text, vreo poza... Am mare pofta de o cafea, dau fuga sa beau una. Vii si tu?
te pup,
Sandu -> Vio:
As veni eu Vioricut... :)
Asa e m-am lenevit, dar sa stii ca eu iti raspund atunci cand pleci in calatorie si primesc mesaj pe mobil... Fireste ca e putin, uite am sa ititrimit niste adrese unde poti sa vezi poze recente de-ale noastre.
Vio -> Sandu
bine, sa-mi trimiti, neaparat!
si de ce nu-ti faci un blog, unde sa scrii asa, din cand in cand, ca intr-un jurnal?
De exemplu:
"Azi m-am scarpinat in cur pe strada; credeam ca sunt singur, dar tocmai iesise dintr-un bloc o gagica traznet! na! degeaba!"
sau:
"Azi m-am certat cu Michi la cutite: era vorba ca ea voia sa duca gunoiul iar eu nu eram de acord: asta e treaba mea!"
:-)
prostii din astea...
te pup tare si cu mare dor!
lundi 3 septembre 2007
Cu Alina si Catalin, la Bettmeralp
N-am mai scris de mult aici. Imi pare rau. De foarte multe ori as vrea sa scriu - mi se intampla des la servici, dar nu pot sa scriu de acolo.
Intre timp, am fost iarasi in Elvetia, cu Alina si Catalin, la mijlocul lui august. La Bettmeralp. Ffffff frumos acolo! Pacat ca nu pot si eu sa haladuiesc pe munti: probleme la genunchiul stang. Dar si la cabana, in voia mea, a fost foarte bine. Din balcon, aproape ca atingeam muntii cu mana. Am vazut mai tot timpul acelasi peisaj, dar cata varietate!
Nu reusesc sa ma hotarasc sa scriu TOT ce-mi trece prin cap. De unde, frazele mele sparte.
O las balta. See you!
Inscription à :
Articles (Atom)